Share

Scent Explore, a treia testare a aplicației în Delta Dunării

A treia etapă a proiectului european Scent s-a desfășurat la începutul lunii mai în Delta Dunării, organizată de Societatea Ornitologică Română și de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării. Peste 50 de profesori, experți în biologie, știința mediului și hidraulică, precum și tineri studenți de specialitate ai universității Babeș-Bolyai din Cluj, s-au reunit timp de trei zile pentru a aduna date esențiale privind viteza și adâncimea apei, totul pentru conservarea naturii.

Aplicația Scent și vânătoarea de monstruleți

Punctul de plecare către Deltă a fost orașul Tulcea, unde participanții au fost instruiți despre cum funcționează aplicația Scent Explore.

Au urmat apoi trei zile pe canalele Deltei, pe traseele stabilite de specialiști și am măsurat, cu ajutorul aplicației, adâncimea apei și viteza de curgere.

A treia activitate a fost vânătoarea de monstruleți Scent, amplasați în locuri bine definite. Când găseam astfel de creaturi, îi prindeam în poze și colectam puncte. Practic strângeam informații despre anumite zone, care mai apoi vor fi analizate de către specialiști. 

Organizarea și plecarea pe traseele din Deltă

Voluntarii care au testat aplicația s-au împărțit în șase bărci, alături de un specialist hidrolog din cadrul proiectului Scent și de un conducător de șalupă care știa exact rutele și punctele unde trebuia oprit pentru a măsura viteza și adâncimea apei.

În fiecare barcă erau, de fapt, câte două echipe. Una care se ocupa de măsurarea nivelului apei, cu ajutorul mirei, iar alta care măsura viteza de curgere a apei cu ajutorul unei mingi de tenis aruncate în apă, în amonte.

Pe cuvânt de păsărari că toate mingile de tenis au fost recuperate, iar minciogul a fost aliatul nostru, chiar dacă uneori am întâmpinat ceva provocări. 🙂

Întâlnirea cu profesorul Eugen Petrescu și lecția despre Delta Dunării 

Profesorul Eugen Petrescu nu mai are nevoie de nicio introducere. Toți cei care au luat vreodată contact cu SOR au auzit cu siguranță poveștile despre el sau despre Expediția SOR pe care o organizează din 2000.

A venit pregătit cu harta Deltei Dunării, pe care a prins-o meticulos în două piuneze de perete și a început să le povestească studențiilor despre Deltă și importanța ei pentru migrația păsărilor acvatice.

„Nu doar păsările cuibăritoare se bucură de această zonă minunată, ea este foarte importantă atât pentru păsările care iernează aici, cât și pentru cele care fac un popas aici pentru a se hrăni și odihni, ca apoi să plece din nou spre nord. E foarte benefică și necesară și pentru acești oaspeți în tranziție”, a punctat profesorul Eugen Petrescu. 

Nu s-a ferit să vorbească nici despre interesele politice care distrug Delta Dunării, despre cei care au concesionat sute de hectare de terenuri agricole pe bani puțini.Multe amenajări piscicole au fost drenate și transformate în terenuri agricole.

„Noi scurtăm viața Deltei printr-un managament defectuos. La ora actuală avem mai multă Deltă desecată decât pe vremea lui Ceaușescu”, a mai precizat Eugen Petrescu viitorilor biologi și experți în știința mediului și hidraulică.

Prima dragoste nu se uită niciodată

Normal că participanții au fost mereu cu ochii după păsări și au avut pregătite binoclurile și aparatele de fotografiat de teamă să nu scape vreo apariție de ultim moment.

Și bine au făcut, pentru că păsările apăreau și dispăreau la tot pasul. Au văzut stoluri de zeci de pelicani și cormorani care au trecut deasupra bărcilor, stârci, egrete, ereți, rațe cu pui, pescărași, însă momentul cel mai frumos a fost când au zărit o familie de codalbi la cuib.

Toți din barcă erau în extaz, fiecare își căuta un loc de unde să poată privi sau fotografia cât mai bine cea mai mare acvilă europeană. 

Ce urmează? 

La finalul lunii mai urmează două etape ale proiectului Scent care vor avea loc tot în Delta Dunării. Datele colectate de la voluntarii din proiect urmează să fie folosite de către specialiști pentru a obține o imagine mai precisă a schimbărilor de mediu și pentru realizarea unei hărți a zonelor cu risc crescut 

Dacă ți-a plăcut, distribuie