Share

Școli Prietenoase cu Natura. Raport la a doua ediție

Peste 13.000 de elevi au participat la a doua ediție a programului Școli Prietenoase cu Natura, proiect care tocmai s-a încheiat. Proiectul SOR este inclus în Calendarul Activităților Educaționale Regionale.

Mulți chemați, puțini aleși
Statistica este simplă – am avut peste 300 de unități de învățământ înregistrate, dar numai 120 au raportat activitățile derulate.
SOR nu a respins niciun raport, chiar dacă unele dintre ele au sosit după perioada de raportare – dar am decis că aceste școli și grădinițe trebuie să se mulțumească doar cu o adeverință. Anul acesta, am avut 36 de școli care au reușit să păstreze titlul de Școală prietenoasă cu Natura, titlu dobândit de la prima ediție a proiectului.

Alte 43 de școli vor primi pentru prima oară această distincție din partea noastră. Alte 11 au șansa să primească acest titlu la începutul lunii octombrie, după ce ne dovedesc că au schimbat căsuța de păsări cu un cuib artificial.

30 de unități vor primi doar adeverință de participare, deoarece nu au derulat cele cinci activități obligatorii sau nu au respectat perioada de raportare.

În derularea activităților s-au implicat 13.604 elevi ghidați de 544 cadre didactice.

Greșelile principale
„Comparativ cu prima ediție, ne bucurăm să admitem că a crescut calitatea activităților în școli. Elevii au învățat cum trebuie să procedeze dacă într-adevăr vor să ajute speciile din jur și care sunt aceste specii, care au nevoie de susținerea noastră. Există școli care au lucrat impecabil, dar a mai rămas loc de îmbunătățiri. Și din partea noastră, dar și a participanților”, spune coordonatorul proiectului, Eva Vancsa.

Cele mai comune greșeli făcute de elevi se leagă de hrănirea păsărilor și de cuiburile artificiale. Motivul este simplu – au trecut cu vederea recomandările din materialele noastre disponibile în format electronic. Au existat cazuri în care păsările au fost hrănite exclusiv cu porumb sau grâu în loc de semințe uleioase crude și nesărate sau fructe și osânză. Uneori perioada de hrănire a fost extinsă până la începutul verii, deși nu era nevoie, căci exista hrană suficientă pentru ele și în natură. „Această bunăvoință exagerată are repercusiuni negative asupra puilor, care, dacă în loc de omizi sunt hrăniți cu semințe, iși pierd viața, sistemul lor digestiv nu este suficient de dezvoltat în vederea procesării acestui tip de mâncare”, a mai spus Eva Vancsa.

Căsuța de păsări nu e cuib
Trebuie să accentuăm că încă există cazuri când se confundă cuiburile artificiale cu hrănitori de tip căsuțe și căsuțe cu rol decorativ, mai ales datorită lipsei de conștientizare a rolului acestor facilități. Nu vrem să vă plictisim, dar greșelile ne cer să clarificăm iar și iar: așa cum denotă din nume, hrănitorile de tip căsuță se amplasează cu scopul de a hrăni păsările. Sunt eficiente dacă păsările au acces la semințele din ea din mai multe puncte și nu doar printr-un orificiu de intrare.

Cuiburile artificiale sunt destinate reproducerii păsărilor. Nu sunt hrănitori. Trebuie să respecte anumite dimensiuni. Dacă nu le respectă, atunci devin capcane sau nici măcar nu le asigură condițiile de cuibărit, sunt inutile. Iar dezamăgirea copiilor care le văd neocupate sau prădate este evidentă.

Există și școli, nu puține la număr, unde cuibul a fost într-adevăr cuib și nu o zicem noi, ci păsările: pițigoii mari și cei albaștri, speciile de vrăbii sau codroși, care deja le-au ocupat și au crescut cu succes puii în ele. Până la urmă noi vă prezentăm nevoile speciilor în dimensiuni și recomandări, dar păsările sunt cele care dau verdictul final despre corectitudinea și calitatea activităților. Și nu ne referim doar la cuiburi artificiale. Hrănitorile și adăpătoarele vizitate de păsări, hotelurile de insecte ocupate sunt și ele dovezi că elevii au adus un beneficiu pentru aceste vietăți și școala unde învață devine din ce în ce mai prietenoasă cu natura.

La concursul de identificare specii de păsări, insecte, amfibieni, reptile și mamifere, care pot fi frecvent văzute în localități, au participat doar 31 de școli din cele înregistrate în program, dar cu un număr mare de elevi – 353 în total. Conform feed-back-ului primit de la cadrele didactice,aceasta era o activitate apreciată de elevi, care au dovedit că timpul petrecut în fața calculatorului poate fi folosit și util și se poate concretiza în învățarea de noi specii.

Unii dintre elevi erau atât de pasionați și au exersat atât de mult, încât au învățat și denumirile științifice ale speciilor afișate.

Iată câștigătorii:
– premiul I: Școala Gimnazială nr. 1 Aștileu, jud. Bihor, cadru didactic coordonator Cozac Octavia
– premiul II: Școala Gimnazială Excelsis din Ploiești, jud. Prahova, cadru didactic coordonator Koós Tiberiu Iosif
– premiul III: Liceul Teoretic Báthory István din Cluj-Napoca, jud. Cluj, cadru didactic coordonator Krécsi Ágnes

– 2 mențiuni:
* Școala Gimnazială ”Petőfi Sándor” Miercurea-Ciuc, jud. Harghita, cadru didactic coordonator Gáll Ildikó
* Școala Gimnazială Ipotești, jud. Suceava, cadru didactic coordonator Mirăuți Simona

Premiile și plăcuțele vor fi trimise prin poștă la sfârșitul lunii august ca să ajungă la destinație înaintea începerii cursurilor.

Îi felicităm pe toți participanții, de la câștigătorii de plăcuțe la cei care au reușit să deruleze doar o parte dintre activități. Mulțumim fiecărui cadru didactic, care a investit timp și energie în vederea apropierii elevilor de natură.

Nu în ultimul rând, mulțumirile noastre merg către cei care au susținut prin donații desfășurarea programului. Mulțumită campaniei derulate prin Bursa Binelui am putut oferi atât de multe premii.

Dacă ți-a plăcut, distribuie