Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) ȘTIRI PROIECT POIM Moldova
Se mărește lista de plante protejate din Delta Moldovei
27 februarie 2019
Marea bucurie a biologilor din proiectele SOR este să „iasă pe teren”. Acolo au cele mai frumoase momente, acelea când reușesc să descopere specii noi pentru siturile în care lucrează.
Este și cazul experților botaniști din proiectul „Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate Acumulările Belcești, Sărăturile Jijia Inferioară Prut, Eleșteiele Jijiei și Miletinului și Balta Teiva Vișina”. Ei au descoperit nu mai puțin de trei specii noi de plante care nu apăreau menționate în fișele standard ale siturilor. Este vorba despre târtan (Crambe tatarica), capul șarpelui (Echium russicum) și stânjenel (Iris aphylla).
Când citești despre asta, pare o sarcină ușoară să inventariezi speciile de plante care apar în literatura de specialitate și chiar să descoperi unele noi. Biologul Ciprian Mânzu, unul dintre experții în habitate care lucrează în proiectul SOR pentru realizarea planului de management pentru Delta Moldovei, spune că… „Cu cât ieși mai des în teren pentru a studia aceeași zonă în diverse momente și anotimpuri, cu atât ai mai multe șanse să identifici speciile de plante existente în sit și chiar să descoperi unele noi. Ține foarte mult de șansă. Uneori poți ajunge când planta și-a scuturat florile și atunci îți este aproape imposibil să o mai zărești.”
3 specii noi și o propunere de extindere a sitului
Târtanul (Crambe tataria) este considerată „specie rară la nivelul celor două situri” spune biologul Ciprian Mânzu. Arealul general al speciei se întinde din Siberia de Vest, prin sudul părții europene a Rusiei, Ucrainei, Europa de Est, până în Europa Centrală.
Specia este o prezență sporadică în pajiștile de stepă și silvostepă din România. „În zonele din sit unde a fost descoperit târtanul (Crambe tataria), suprafețele au un grad redus al pășunatului. Am găsit această specie și în afara zonelor protejate și ne gândim să propunem o extindere a sitului cu aproape șapte hectare”, completează biologul.
Totodată, biologii au descoperit în afara sitului și prezența stânjenelului (Iris aphylla ssp. hungarica) care este o plantă erbacee perenă, cu flori violete până la aproape purpurii.
Capul șarpelui (Echium russicum) este a treia specie de plantă descoperită de colegii noștri și care nu apare menționată în listele de specii pentru care au fost desemnate ariile protejate ale proiectului.
„Pe teritoriul sitului prezența ei este rară, iar lipsa pășunatului sau nivelul redus al acestuia pare să favorizeze înmulțirea acestei specii”, precizează Ciprian Mânzu.
Arealul de răspândire al plantei este reprezentat de sud-estul și centrul Europei, partea central-sudică a Rusiei europene, Caucazul de nord, Asia de sud-vest. În România este considerată ca sporadică în pajiștile din zona de stepă, până în zona de deal.
Prezența acestor trei specii în zonă ne arată că avem de-a face și cu un nou tip de habitat pentru sit care nu apare nici el în fișa standard a proiectului.
„Este vorba despre habitatul Stepe Ponto-Sarmatice așa cum putem vedea în Rusia și Ucraina și care oferă un loc propice de locuit multor specii, de la rozătoare mici și până la păsări”, povestește biologul Ciprian Mânzu.
În urma studiilor de pe teren, specialiștii vor realiza un set de măsuri de conservare, set care va îmbina interesele de conservare ale naturii cu nevoile comunității locale.
Ciprian Mânzu spune că „adesea oamenii se sperie când aud că au terenuri în zone protejate, dar siturile Natura 2000 nu interzic activitatea umană, în desemnarea lor nu s-a plecat de la ideea unei protecții stricte.
În multe cazuri, păstrarea habitatelor și a speciilor din siturile Natura 2000 a fost posibilă și datorită tehnicilor agricole tradiționale care au contribuit la menținerea şi protejarea naturii şi a mediului. Este important însă de stabilit momentele oportune în care pot avea loc anumite activități agricole.”
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
