Natura din nou pe masa autorităților europene 
Pădurea și lacurile Ciric pot deveni o Arie Naturală Urbană 
Vine iarna, pregătim hrănitorile din nou 
Mai mult decât Monitorizarea Păsărilor Comune 
Pasărea Anului 2024 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Și păsările își schimbă cartea de identitate 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Atlasul Păsărilor Clujului – limba maghiară 
Cine trăiește în pădure? 
Orchids of Romania 
Insignă fluturele auriu 
Insignă fluture albăstrelul argintiu 
Insignă fluture gălbiorul migrator 
Insignă fluturele alb al verzei 
Insignă caracatiță 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib ciocănitoare Știați?
Și păsările își schimbă cartea de identitate
28 martie 2023
În sfârșit ai reușit să memorezi adresa unde locuiești, noul cod poștal, seria și numărul de la cartea de identitate sau de la buletin. Tocmai atunci autoritățile decid că trebuie schimbat numele străzii, și astfel, obligatoriu, toate actele. Pare familiar? Să știți că și păsările sălbatice trec prin astfel de momente.
Spre deosebire de oameni, păsările nu își schimbă adresa, dar unele dintre ele trebuie să se obișnuiască cu un nou … nume. Și asta, din cauza noastră, evident.
Se întâmplă așa deoarece acum nu mai folosim metoda tradițională a clasificării, cea bazată pe aspecte morfologice și comportamentale, cum știm de la Carl von Linné, părintele taxonomiei. În domeniul acesta a intervenit știința de ultimă oră, genetica și microbiologia. În loc să ne uităm la viețuitoare în ochii lor, ne uităm în celulele lor. Iar această nouă practică, în mod surprinzător, a furnizat multe surprize în ceea ce privește relațiile de rudenie între diferitele grupe de organisme, inclusiv la păsări. Cu alte cuvinte, specii pe care le credeam înrudite deoarece se asemănau fizic, s-au dovedit a fi mai degrabă rude îndepărtate, iar asemănarea, datorată convergenței evolutive. Astfel, pe baze genetice, periodic speciile sunt redenumite conform noilor descoperiri și încadrări taxonomice.
V-am vorbit deja de cazul pițigoiului codat (Aegithalos caudatus), care, în pofida numelui, în fapt este mai înrudit cu pitulicile și mai îndepărtat pe scara evoluției de pițigoii „adevărați”. El are acum propria lui familie, Aegithalidae. Familia Paridae a mai pierdut prin analize genetice încă doi membri prezenți și la noi: boicușul, mutat acum în familia Remizidae și pițigoiul de stuf, aparținând familiei Panuridae.
Familia sturzilor a pierdut și ea membri pe mâna științei moderne. În larga familie Turdidae erau până nu de mult și pietrari, codroși, măcălendri, mărăcinari, privighetori. Acum aceste excelente păsări cântătoare sunt considerate membre ale familiei Muscicapidae, rude cu muscarii.
Dar astfel de lucruri se întâmplă și la case, pardon, clase mai mari. Mai precis la nivel de ordin. Cel mai celebru este cazul clasic al răpitoarelor de zi, grupate toate în ordinul Falconiformelor. Studiile au arătat că, de fapt, șoimii sunt foarte îndepărtați de restul răpitoarelor diurne, vulturi, acvile, ereți, ulii, șorecari. În consecință, toate aceste specii au fost mutate într-un ordin nou Accipitriforme, șoimii fiind singurii care au rămas în ordinul Falconiforme. Surpriză a fost descoperirea că șoimii sunt mai degrabă înrudiți cu papagalii și mai apropiați de păsările cântătoare (ordinul Paseriforme), decât de restul răpitoarelor de zi.
De departe cea mai frecventă modificare în lumea taxonomiei e ridicarea subspeciilor la nivel de specii. Grupuri care erau considerate în trecut subspecii ale unei specii mai largi, ajung să fie considerate specii de sine stătătoare. Pitulicea mică siberiană (Phylloscopus tristis) este considerată acum specie de sine stătătoare, însă nu cu mult timp în urmă era considerată doar o subspecie a pitulicei mici (Phylloscopus collybita tristis). Dar, nu este totul chiar atât de simplu. După cum poate unii ați observat, veți găsi specia sub ambele denumiri. Aceasta se întâmplă deoarece nu este un consens general în lumea ornitologiei. Unii ornitologi consideră că dovezile sunt insuficiente și în consecință o consideră tot subspecie a pitulicei mici.
SOR urmărește taxonomia oficială a BirdLife International, una dintre cele două mari abordări taxonomice, alături de cea a IOU (The International Ornithologists’ Union).
Text: Teodora Domșa
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
