Share

Tabăra de la Stepa Saraiu Horea

România este singura țară din UE care există regiunea biogeografică stepică. Dar aceasta este o informație care nu are cum să îl impresioneze prea mult pe un copil de 12-13 ani, chiar dacă a trăit în zona cu pricina. Pentru el, stepa este, de cele mai multe ori, doar o întindere de pășune aridă, intercalată - pe alocuri - cu câte un teren agricol. Iar singurele animale pe care le văd active în jur sunt sutele de oi care tranzitează zilnic pășunea.

Tabăra ecologică de vară a SOR de la Stepa Saraiu Horea și-a propus să le arate celor mici și altceva. Biologii noștri le-au prezentat sutele de specii de plante, insecte, reptile, mamifere mici și păsări, parte a unui lanț trofic complex. Le-au arătat păsări pe care nu le văzuseră niciodată înainte, le-au descifrat misterele legate de șoareci, de țestoase sau de șerpi. Pe scurt, le-au dat o lecție practică de biologie, pe care nu o vor uita curând.

Prima zi, primul viitor păsărar

Cei 46 de elevi de la școlile gimnaziale din Saraiu, Horia, Gârliciu și Vulturu au pornit luni, 18 iunie, într-o aventură de la care nu știau ce să aștepte. Ușor contrariați de ideea de a-și petrece prima săptămână de vacanță într-un mod activ, ei s-au dezmorțit repede. Și cum nu erau toți de al aceeași școală, prima grijă a fost să își caute prieteni. I-au ajutat colaboratorii noștri, Asociația Respiro, care le-au pregătit zeci de jocuri de cunoaștere și de socializare.

Au început în stil clasic, cu „Rațele și vânătorii”, iar primele echipe formate s-au numit „Cucul” și „Rândunica”. Nimic surprinzător, dacă ne gândim ce urma în program: prezentarea colegului nostru, ornitologul Paul Țibu. El le-a explicat copiilor importanța sitului Stepa Saraiu-Horea și le-a vorbit despre păsările specifice acestui tip de habitat. Și care să fie primele specii observate de cei mici dacă nu… cucul și rândunica?!

Pentru prima oară în viața lor, elevii au ieșit pe teren ținând în mâini determinatoare de păsări și binocluri. Și au început observațiile. Rapid și la câțiva pași distanță – pupăza, barza albă și cioara de semănătură. Pe deasupra grupului trece o coțofană. „A, păi și coțofana e cioară?!”, se aude o exclamație de uimire la explicația oferită de Paul Țibu. După speciile ușor de observat, elevii au trecut în spatele lunetei pentru a le depista pe acelea care nu stau prea aproape de oameni. Pe firele electrice au putut vedea detalii din coloritul superb pe care îl au prigoriile și dumbrăvencele. Au aflat că aria este importantă pentru păsările răpitoare, dar și pentru popândău, hrana acestora.

Dintr-un tufiș, o privighetoare roșcată i-a însoțit cu trilul său toată dimineața. Nu-i de mirare, așadar, că, atunci când au primit instrumentele de observare ornitologică, cei mai temerari au plecat să o caute. „De acolo se aude, pune binoclul!” – șoptește unul; iar altul le citește din determinator: „Mai des este auzită decât văzută”, dar asta nu îi descurajează să mai pândească tufișul preț de o jumătate de oră.

Finalul primei zile de lecții practice aduce și primul păsărar. Dragoș a studiat filă cu filă cartea primită pentru activitate: „Îți plac păsările?” – îl întrebăm; „Îmi place toată biologia!”

Vedeta zilei, popândăul

Pentru a doua zi de tabără, ne-am dat întâlnire în același punct din sit, la „Cariera de piatră”. Primul oaspete al zilei a fost popândăul, specie vulnerabilă, care ne pândea din iarbă de la câțiva metri depărtare. După, a ajuns și echipa de experți mamologi, care le-a prezentat copiilor aspecte legate de activitatea lor de teren. Cei patru nu au venit neînsoțiți: Ioana Cobzaru, Viorel Gavril și cei doi Răzvan (Popescu-Mirceni și Zaharia) au adus cu ei două exemplare de șoarece (unul de câmp – Microtus levis și unul de stepă – Apodemus uralensis).

Cei patru biologi le-au explicat copiilor care este rolul mamiferelor mici în natură și ce măsuri de conservare putem lua pentru ele. Fără îndoială, punctul culminant al zilei a fost măsurarea și inventarierea animalelor. Pentru asta, avem nevoie de determinatoare, șubler, riglă, cântar și foarfecă.

Cei mici află că șublerul este foarte bun și pentru biologi: măsurăm corpul, coada, urechile și picioarele șoriceilor. Îi cântărim… și îi marcăm prin tundere, pentru a-i recunoaște dacă ne mai întâlnim cu ei în sit. Copiii privesc cu atenție cum este tuns un șoarece și respiră ușurați atunci când află că toți șoriceii vor fi eliberați în locul de unde au fost capturați. „Ce bine că nu aproape de casele noastre… Nouă ne este frică de șoareci!”. Era clar că încă aveam elevi deconectați de natură. Mai aveam de lucru…

„Șarpele rău e rău?”

Aceasta a fost întrebarea adresată de Andrada echipei de herpetologi prezente miercuri la Saraiu. Ruben Iosif și Daniyar Memedemin le-au prezentat copiilor speciile de amfibieni și reptile prezente în zonă, instrumentarul pe care îl folosesc în activitatea lor și măsurile de conservare pentru herpetofaună.

Cei mici au observat, pe fișe de lucru, caracteristicile diferitelor broaște, țestoase sau șerpi. „Șarpele rău acționează ca o cobră”, spune Ruben, iar din audiență se aude un „Ooaaaa” plin de uimire. Dar, completează biologul, acesta nu este veninos. „Este impresionant, poate, prin lungime – ajunge până la 3 metri, dar, în esență, șarpele rău nu este rău”.

După prânz, micii biologi au învățat să aibă ceva mai multă grijă și de propriul corp. Ei au primit câteva noțiuni de nutriție pentru o viață sănătoasă și au jucat „Piramida alimentației”, în care fiecare copil a fost încurajat să-şi aleagă corect cantitatea şi tipul de alimente zilnice. Nu, nu am avut fast food.

Fluturi, fete, flori, băieți

În ultimele două zile ale taberei, copiii au descifrat minunata lume a plantelor din jur. Au făcut-o, însă în legătură directă cu insectele pe care le hrănesc și care, la rândul lor, le ajută să se înmulțească, prin polenizare. Fete și băieți, cu toții au fost trimiși „pe teren”, la cules de flori și de fluturi. Entomologul Czekes Zsolt i-a ajutat să determine ce specii de fluturi, lăcuste și gărgărițe au prins, iar echipa de botaniști formată din Szabó Anna, Sándor Dorottya și Attila Mátis le-a povestit care plante nu sunt potrivite pentru hrana animalelor și pe care le preferă albinele sau fluturii. „Florile de culoare galbenă sau albă sunt preferate de albine, cele mov, roz sau roșu – de fluturi, iar macii sunt preferații gândacilor”, ne face un rezumat scurt Remus.

În ton cu activitățile creative ale dimineții, și după-amiezile taberei de la Saraiu au fost ocupate cu fel de fel de îndeletniciri artistice: copiii și-au pictat propriile sacoșe din pânză, și-au gătit singuri prânzul sau au creat suporturi de pix prin tehnica șervețelului. „Cel mai mult mi-a plăcut să descopăr tehnica șervețelului, nu mai lucrasem cu ea până acum”, ne-a dezvăluit Andreea , elevă de clasa a VI-a la Școala Gimnazială din Saraiu.

„Mie mi-a plăcut foarte mult să descopăr reptilele, înainte îmi era frică de șerpi, acum am înțeles că nu sunt deloc periculoși”, spune Andrada, din clasa a VI-a de la Școala Gimnazială din Vulturu.

„Mi-am făcut mulți prieteni noi cu ajutorul jocurilor și al activităților din tabără. Mi-a plăcut foarte mult focul din ultima zi, când ne-am copt singuri rulourile pe care apoi le-am uns cu gem și cu nucă” – a spus și Remus din clasa a VII-a la Școala Gimnazială Vulturu.

„Prima zi a fost cea mai frumoasă pentru mine, când am văzut toate acele păsări de care nu știam că sunt în zonă. Am văzut prigorii, dumbrăveancă, un șorecar…”, își amintește Claudiu din clasa a VIII-a de la Școala Gimnazială Horia.

Tabăra ecologică de vară a fost o acțiune a proiectului „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței”.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Dacă ți-a plăcut, distribuie