Share

Top 3 zone de birdwatching din București

Capitala are câteva zone unde chiar merită să ieși să cauți păsări. Vei avea ce să vezi. Mai jos este topul celor mai bune zone de ieșit la păsări, așa cum se desprind ele din observațiile făcute în cadrul proiectului propriu SOR – Atlasul Păsărilor din București.

1. Parcul Natural Văcărești. Probabil că nu mai este nevoie de nicio explicație, de ce această zonă este pe primul loc în top, vă dați seama doar din denumire – este parc natural. De la păsări de apă la limicole, de la răpitoare de zi la cele de noapte, de la pelicani creți la acvile care trec pe deasupra zonei în perioada de migrație, PN Văcărești este clar locul cel mai ofertant. 

2. Parcul Tineretului. Păsărarii bucureșteni știu foarte bine că aici se ascund mai mult decât celebrii papagali Micul Alexandru, care fac deliciul celor care îi văd pentru prima oară. Pe timp de iarnă există și dormitor de ciufi de pădure aici, fazanii se plimbă pe alei când nu sunt oamenii aproape, iar sturzii, ciocănitorile și pițigoii sunt păsări observate zilnic. 

3. Parcul IOR. Mai mic decât Parcul Tineretului, cu un lac cam la fel de mare, nu de mirare că IOR-ul intră în top 3. E de ajuns să stați pe o bancă lângă Insula Păsărilor și o să vedeți de ce. Rațe mari, lișițe, găinușe de baltă, cormorani mari, pescăruși, stârci de noapte. Asta ca să nu mai pomenim de paseriformele care vin iarnă de iarnă la hrănitorile amplasate aici de Societatea Ornitologică Română.  

4. Mențiuni. Nu au prins podiumul, dar parcurile Carol și Herăstrău sunt și ele destinații superbe pentru birdwatching. De la gaițe la porumbei gulerați, de la mierle la ciocănitori, țicleni și ulii cu picioare scurte, ereți de stuf sau ciuși, o să puteți găsi specii interesante și aici. 

Acest top este doar una dintre concluziile care se desprind la o primă citire a datelor culese de colegii și de voluntarii de la Societatea Ornitologică Română în perioada 2016-2017. Datele sunt folosite pentru a realiza primul atlas urban al păsărilor din București, iar proiectul e condus de cel mai tânăr biolog  din echipa departamentului de conservare al SOR, Dani Drăgan. 

„E destul de greu să strângem informațiile. Am împărțit Capitala în pătrate care trebuie monitorizate, dar nu ne ies lucrurile așa cum aș vrea eu. Sunt mai multe motive. Primul ar fi lipsa observatorilor. Deși e un oraș mare, Bucureștiul nu abundă de biologi. E nevoie de mai mulți oameni. Când crescuse numărul lor, a venit vremea rea și nu s-a putut ieși în pătrate. Și în 2016 și în 2017 perioadele de monitorizare s-au suprapus cu perioade în care a plouat foarte tare, ceea ce ne-a încurcat”, spune Dani. 

Vorba unei reclame, nu e panică. Pentru a realiza Atlasul va fi nevoie de cinci ani. Asta înseamnă că proiectul merge înainte. Încă îi așteptăm alături de noi pe cei care vor să contribuie cu date, fie că monitorizează un pătrat sau mai multe, fie că este vorba doar despre observații ocazionale sau supravegherea unora din cele 100 de cuiburi artificiale amplasate de SOR în marile parcuri.

Puteti citi informatiile din primii doi ani de proiect AICI!

Dacă ți-a plăcut, distribuie