Share

Știați?

Unde vedem papagali în România?

10 februarie 2024

Primul răspuns care vine oricui în minte este „la Zoo”. Apoi la Petshop sau la rude și prieteni, care îi consideră de cele mai multe ori a fi membri ai familiei, decât animale de companie. De aceea este o surpriză să îi întâlnim nu într-o vacanță dintr-o țară exotică, ci în parcurile bucureștene, dar și din alte orașe. Pentru a elucida misterul apariției exoticelor păsări în libertate, am stat de vorbă cu biologul Dani Drăgan, colegul nostru.

Mihaela Simion: Cum au ajuns papagalii Micul Alexandru (Psittacula krameri) în parcuri?

Dani Drăgan: Au apărut în parcurile din oraș în mod accidental, mai exact au scăpat din captivitate, fiind una dintre speciile comercializate în Petshop-urile sau piețele de animale din oraș. Nu excludem nici posibilitatea unor eliberări intenționate, păsările din această specie putând fi foarte zgomotoase.

MS: Sunt păsări exotice. Supraviețuiesc peste iarnă la noi?

DD: Deși arealul natural al speciei se află în India și Africa Subsahariană, unde temperaturile se situează de obicei peste 20°C, specia rezistă fără probleme și la temperaturi foarte scăzute. Temperatura medie multianuală a lunii ianuarie în București (1961-2023), cea mai rece lună, este de -1°C, iar minima poate atinge chiar -30°C . Specia rezistă nu numai la aceste temperaturi, ci și la ninsorile caracteristice perioadei de iarnă.

MS: Care a fost prima observație a unui papagal Micul Alexandru în libertate la noi în țară?

DD: Prima observație documentată într-o bază de date ornitologică este din 2010, în Parcul Tineretului din București, în zona de lângă Cimitirul Bellu. Însă specia a fost văzută și cu un an sau doi mai înainte în același loc, dar fără sa fi fost fotografiată sau înregistrată observația.

MS: Acești papagali sunt monitorizați în România?

DD: În țară specia este în vizorul ornitologilor profesioniști, dar și al pasionaților de birdwatching, deoarece este foarte ușor de observat și identificat. Orice observație ocazională este înregistrată în cel puțin o bază de date ornitologică națională, iar în cadrul studiului nostru luăm în considerare toate aceste baze de date ornitologice.

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020 SOR a organizat o serie de numărători sincron pentru această specie în marile parcuri din București, la care au participat opt voluntari ai organizației noastre. Am ales această perioadă, deoarece în sezonul rece indivizii formează grupuri, fiind mai ușor de urmărit, mai ales la locurile de înnoptare. Perioada ianuarie-februarie este perioada în care se formează perechile, iar adulții încep să își stabilească teritoriile. Scopul acestei monitorizări permanente este de a evalua numărul de indivizi, perechile cuibăritoare, locurile de cuibărit și înnoptat, dar și dinamica speciei la nivelul orașului. Ne propunem să repetăm numărătoarea sincron și în iernile ce urmează.

În prezent, toate infomațiile colectate despre specie, începând cu primele observații, le-am analizat și inclus în articolul  științific Status of Rose-ringed Parakeet Psittacula krameri (Scopoli, 1769) (Psittaciformes: Psittaculidae) in Romania, ce urmează a fi publicat în Acta Zoologica Bulgarica, jurnal de circulație internațională. Studierea populației de Psittacula krameri de la noi nu se oprește aici, deoarece speciile cu un puternic caracter invaziv trebuie monitorizate constant, tocmai pentru a se putea lua decizii eficiente și în timp scurt.

MS: Câte observații au fost raportate până în prezent?

DD: La nivel național sunt peste 300 de observații înregistrate în Ornitodata, baza de date a SOR, peste 250 dintre acestea fiind făcute în București.

MS: Prezintă papagalii Micul Alexandru riscuri pentru fauna locală?

DD: Mult timp nu s-a știu dacă specia cuibărește la noi sau nu, însă în primăvara anilor 2016 și 2017 a fost observată o pereche cum hrănea doi pui (poate trei pui în 2016) la locul de cuibărit. Specia a cuibărit în scorburile unor plopi uscați de pe insula sudică din Parcul Tineretului.

Fiind o specie care cuibărește în scorburi, papagalii intră în competiție directă cu specii autohtone care folosesc același tip de structură pentru cuibărit, cum sunt graurul, țicleanul, pițigoiul mare și cel albastru, vrabia de câmp, dar și ciușul, singura bufniță migratoare din avifauna de la noi.

Micul Alexandru este o specie foarte agresivă când vine vorba de păzirea teritoriului, alungând orice pasăre din apropierea cuibului. Au fost observați cum alungau graurii, pescărușii râzători, chiar și ciorile din apropiere, deși acestea sunt recunoscute pentru comportamentul de hărțuire la adresa păsărilor de pradă.

Pe timp de iarnă, specia este observată și la hrănitorile artificiale, care sunt alimentate cu semințe de floarea soarelui, loc foarte frecventat de paseriforme și porumbei gulerați, însă toate acestea părăsesc hrănitoarea la apariția papagalului, din cauza comportamentului violent față de restul păsărilor. Ciocul impunător și ascuțit al papagalului impune păstrarea distanței pentru orice altă specie care frecventează hrănitoarea.

MS: Cum sunt percepute aceste păsări de către oamenii orașului?

DD: Momentan papagalii Micul Alexandru nu creează un discomfort oamenilor, nici nu  prezintă un pericol direct pentru noi, în tot Bucureștiul fiind observate în prezent aproximativ zece păsări. În situația în care populația crește semnificativ, să zicem până la sute de indivizi, atunci ne pot crea probleme serioase. Acești papagali pot roade cu ușurință cabluri electrice, de telecomunicații sau antene. Ca și alte specii coloniale, poate fi vector pentru multe boli transmisibile și la om (zoonoze).

MS: Pentru cei care nu cunosc această specie, cum poate fi identificată?

DD: Penajul natural al speciei este de culoare verde deschis, ceea ce face foarte ușor de observat pasărea mai ales în zbor sau pe timpul iernii. Mascul se diferențiază de femelă printr-un colier negru, mărginit de puțin roz și albastru la mascul.

În captivitate au fost obținuțe exemplare și de alte culori, cum ar fi albastru, galben sau alb. De asemenea, pot fi indivizi cu o tentă mai deschisă de verde. În general, aceste exemplare nu sunt foarte rezistente în libertate din cauza selecției artificiale. Coloniile stabile din vestul Europei sunt alcătuite doar din păsări având coloritul natural verde. În București, în ianuarie 2024 au fost observați doi papagali de culoare albastră – în Parcul Tineretului și Parcul Sticlăriei.

MS: Cum deosebim păsările inelate de cercetători de cele provenite din crescătorii?

DD: Nu toate păsările care sunt din crescătorii au inel de proveniență. În general acest inel este unul metalic, cu mici inscripții pe el și poate fi însoțit și de alte inele color. Păsările care sunt inelate de ornitologi pot avea și un colar la nivelul gâtului cu un medalion atașat, acesta având trecut pe el un cod de identificare pentru a putea monitoriza pasărea.

MS: În afară de papagalii Micul Alexandru, au mai fost raportate și alte specii de papagali în libertate?

DD: În România au mai fost observate și alte specii de papagal, însă prezența lor în libertate a fost foarte scurtă: peruși (Melopsittacus undulatus), Amorezi (Agapornis sp.), Nimfă (Nymphicus hollandicus), Marele Alexandru (Psittacula eupatria) și chiar Papagalul Ara (Ara macao).

Cum va evolua populația acestei specii la noi, încă nu poate fi prevăzut la acest moment, de aceea monitorizarea permanentă a papagalilor Micul Alexandru ne va oferi informațiile necesare analizei tendinței populaționale. Așa că vă invităm să contribuiți atât cu observații ocazionale, cât și prin participarea la numărătorile noastre sincron. Pentru înscrierea ca voluntar la acțiunile de numărare sincron, trimiteți mesaj pe adresa dani.dragan@sor.ro.

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter

Homepage


Contact


Munca noastră

Știri

Proiecte în desfășurare

Proiecte încheiate


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România