Share

Viorel Cuzic, muzeograful cu Delta în vene

Tabăra Națională SOR atrage an de an oameni noi, dar există o categorie de oameni care vin aici, an după an. Sunt deja obișnuiți cu tot ce înseamnă Tabăra, cu bune și cu rele, cu păsări și pești, cu țânțari și taberisti care nu au somn, uneori, cu mâncarea la ceaun și apă potabilă adusă în bidoane. Un astfel de om este Viorel Cuzic.

De fapt, și el și soția sa (Mariana) și băiatul (Răzvan) sunt considerați de-ai casei. Nu au lipsit de la nicio ediție de când au început să meargă în Tabără și nici nu prea au de gând. Fac de toate: ajută la bucătărie, aleg meniuri, cară apă, îi învață pe cei veniți prima oară care sunt regulile Taberei, le predau copiilor cântece sau poezii, se implică în orice activitate, astfel încât lucrurile să meargă tot mai bine de la an la an. Sunt prieteni apropiați ai familiei Petrescu și Tabăra nu ar mai avea farmec fără ei și implicarea lor. 

Viorel și Mariana merg în Taberele SOR încă din 1998, când Tabăra avea loc la Histria și era organizată de Peter Weber. „Pe vremea aceea era o tabără mult mai restrânsă decât ceea ce există la ora actuală. Veneau specialiști adevărați, oameni de teren, nu era deschisă și accesibilă oricui. Între timp, Tabăra s-a mutat în Deltă și la Vadu, plus că a început să se mărească. I s-a făcut reclamă – din om în om – și am ajuns și la 200 de oameni, acum câțiva ani. Pe vremuri, nu cred că erau mai mult de 40-50”, spune Viorel Cuzic. Pentru ei, pentru familia Cuzic, Tabăra este un lucru normal și se întâmplă an de an. Dacă nu ar mai fi, ar lăsa un gol imens în viețile lor. Viorel spune că a devenit deja o obișnuință pentru întreaga familie: el și Mariana vin din 1998, iar Răzvan este taberișt de la vârstă de un an, din 2005. „E o experiență aparte. Să spunem că ajungi să cunoști zeci și sute de oameni noi, din diverse locuri din țară, că ai parte de experiențe diferite strânse, toate, în același loc. Îmi plac foarte mult băieții din grupul de la Iași, dar și cei de la Sibiu. Orașele acestea au devenit acum polii de greutate ai Taberei ”, mărturisește Viorel Cuzic.

Nu e prima oară când vine în tabără și nu e prima oară când mai aduce pe cineva cu el. Are alături în fiecare an grupe de copii de la Muzeul de Științele Naturii „Delta Dunării” din Tulcea, acolo unde, alături de Mariana Cuzic, le preda copiilor ABC-ul traiului în natură și respectul față de ea. Îi învață să se descurce în natură, de la amplasarea unui cort la cele mai simple și mai eficiente tehnici de a-ți ușura viața și la tehnici de supraviețuire. Se bucură de fiecare dată când vede că elevii au răspunsul pe care îl așteptă de la ei, se bucură că renunta, treptat, la egoism și că dau dovadă de spirit de echipă. Dar Viorel Cuzic are și el slăbiciunea lui: mâncarea gătită de Doamna Polea. „Nimic nu se compară cu fasolea cu cârnați gătită la ceaun, sau cu varză cu afumătură. Să nu mai spun de borșul de peste gătit în baltă, are cu totul și cu totul alt gust decât cel de acasă. Nu vreau să spun că Mariana nu gătește extraordinar, ci doar că în baltă, la foc de lemne, la ceaun, mâncarea are cu totul alt gust, mult mai bun”, se apară Viorel Cuzic. 

Viorel este una dintre persoanele care îți poate vorbi despre trecutul Taberei Naționale SOR timp de zile întregi și să nu se repete. A văzut multe în aceste acțiuni, de la oameni care au venit în Deltă cu gândul de a se distra până la tineri care chiar vor să învețe păsări de la ornitologi de valoare. Nu știe exact care este proporția dintre cele două categorii, dar i-ar plăcea să vădă mai mulți pasionați de natură și de păsări. „După părerea mea, pe viitor, ar trebui că Tabăra să fie ceva mai restrânsă, să nu fie deschisă celor care vin aici doar cu gândul să facă turism. Cred că maximum 60 de persoane ar fi de ajuns. Aș vrea să văd mai mult interes pentru păsări, aș vrea să vad că aplecarea spre natură este principala ocupație a taberiștilor. Pentru unii, din păcate, e doar un concediu. Au existat generații întregi care au crescut în aceste Tabere și cred că putem reface acest centru de excelență pentru micii pasarari. Cei din cercul Falco cherrug de la Tulcea s-au format aici și au ajuns să fie cei mai buni păsărari din România. Acesta este cel mai important efect al Taberei Naționale SOR”, încheie Viorel Cuzic. 

Dacă ți-a plăcut, distribuie