Toamna se numără și bobocii în Listele Complete 
EuroBirdwatch 2025 s-a încheiat cu Listele Complete completate exemplar 
Un deceniu de activități prietenoase cu natura în curțile școlilor din România 
Ornitodata a depășit pragul de 2.000.000 de observații! 
EuroBirdwatch și în 2025, dar cu liste complete 
Cicoarea 
În lumea păsărilor penajul contează mai mult decât am crede 
15 modele de hoteluri de insecte pentru o grădină prietenoasă cu natura 
Scorușul de munte 
În 27 februarie e sărbătorită Ziua mondială a organizațiilor non-guvernamentale 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Euro Bird Portal 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Mic determinator de insecte 
Păsări din pădure 
Mic determinator de fluturi 
Mic determinator de plante 
Ce floare este aceasta? 
Insignă orhidee albină 
Insignă lăcustar 
Insignă sfrâncioc roșiatic 
Insignă râs model 2 
Insignă Linnaea borealis 
Cascadia: Monumente ale naturii 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă dumbrăveancă 
Sacoșă bujor 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib lăstun de casă 
Cuib pănțăruș 
Cuib tip D 2025 
Cuib tip C 2025 
Cuib tip A 2025 
Hărți
Sensibilitatea peisajului în sud–estul României pentru conservarea gâștelor cu gât roșu în raport cu planificarea teritorială strategică și proiectele individuale de investiții
Sud-estul României este cea mai importantă regiune în timpul iernii pentru una din cele mai periclitate specii de gâște din lume, gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis).
Această regiune deține în mod regulat aproape jumătate din populație mondială a speciei, aproximativ 20.000 de indivizi. Majoritatea din gâștelor folosesc lacurile din Bărăgan, Delta Dunării și Dobrogea litorală ca loc de înnoptare, iar terenurile arabile din apropiere ca locuri de hrănire.
În timp ce lacurile sunt desemnate ca Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA-uri), multe dintre cele mai importante zone de hrănire – câmpuri agricole însămânțate cu grâu, orz, rapiță – se află în afara ariilor protejate.
Una din cerințele Directivei UE privind conservarea păsărilor sălbatice este ca statele membre să ia măsurile care se impun pentru a conserva, menține sau restabili habitatele speciilor de păsări în interiorul și în afara ariilor protejate, fapt care este extrem de relevant pentru sud-estul României.
În ultimi ani această regine, mai ales Dobrogea, a fost supusă la o dezvoltarea majoră a centralelor electrice eoliene și a altor proiecte. Toate propunerile de parcuri eoliene din UE necesită un anumit nivel de planificare sau evaluare a impactului asupra naturii.
Acesta hartă a sensibilității peisajului a fost creată pentru a ajuta la planificarea strategică a dezvoltărilor parcurilor eoliene sau a altor activități care pot a avea un impact negativ asupra gâștelor cu gât roșu din sud-estul României. Conform studiilor gâștele sunt deosebit de sensibile la prezența parcurilor eoliene, fiind afectate în special de reducerea suprafeței habitatelor de hrănire potrivite, dar și prin mortalitatea cauzată de coliziune și efectele potențiale asupra resurselor de energie consumate pentru deplasare, din cauza efectelor de barieră creat de parcurile eoliene.
Această hartă evidențiază zonele de iernare din sud-estul României unde gâștele cu gât roșu sunt cele mai sensibile la activități antropice legate de dezvoltarea proiectelor de infrastructură mare, medie și mică.
La o scară mai mică, oferă indicații dacă o anumită zonă care este importantă pentru gâște ar putea fi utilizată pentru stabilirea în stadiu incipient a proiectelor de dezvoltare sau pentru a viza zonele pentru care evaluarea impactului asupra mediului (EIA) sau evaluări adecvate (EA) ar trebui întreprinse.
Important este să subliniem că această hartă nu reprezintă zone „interzise” și nici nu înlocuiește necesitatea unor EIA/EA specifice.
Informația care a fost folosită pentru dezvoltarea acestei hărți se bazează pe cele mai detaliate informații disponibile privind distribuția gâștelor și habitatele lor în perioada 2010-2020. Deplasările gâștelor din această regiune sunt foarte variabile, atât în interiorul siturilor, cât și afara lor.
Harta este o combinație de straturi diferite care arată sensibilitatea gâștelor, în raport cu riscul (1) pierderii habitatelor, (2) mortalității prin coliziune și (3) apropierii de zone de înnoptare, care au fost considerate cele mai importante componente ale unui instrument de planificare specific gâștelor din această regiune.
Straturile folosite pentru a construi această hartă sunt:
1. Datele pentru distribuția gâștelor colectate în timpul studiilor de teren întreprinse între 2010 și 2020;
2. Corine Land Cover 2018 folosit pentru stabilirea habitatelor preferate de gâște;
2.1. Zone inadecvate: suprafețe artificiale (CLC1) și păduri (CLC3); zone tampon din 100 m lângă drumuri și căi ferate;
2.2. Zone cu importanță mică, CLC: 211, 213, 231, 241, 242, 243;
2.3. Zone cu importanță medie, CLC: 211, 213, 231, 241, 242, 243 și zone tampon de 5 km în jurul locurilor cu importanță mare;
3. SPA-uri importante pentru conservarea gâștei cu gât roșu, desemnate ca zone cu importanță deosebită și delimitarea zonelor tampon de 5 km în jurul lor pentru stabilirea zonelor cu importanță mare.
Culorile hărții reprezintă scoruri diferite de sensibilitate. Scorul acționează ca un ghid pentru sensibilitatea potențială a unei zone pentru gâște în raport cu riscurile asociate cu diferite proiecte de infrastructură, cum ar fi parcurile de turbine eoliene, clădiri mari, drumuri, vânătoare etc.
GRI Zone inadecvate pentru gâște. Construcții artificiale, păduri și habitate care nu au importanță pentru conservarea speciei.
GALBEN Zone cu importanță mică. Predominant terenuri arabile cu importanță mică pentru gâște.
PORTOCALIU Zone cu importanță medie. Predominant zone de hrănire unde activitățile agricole trebuie practicate cu atenție foarte mare în perioada noiembrie-martie. Orice activitate legată de proiecte de infrastructură mare trebuie supusă SEA/EIA.
ROȘU Zone cu importanță mare. Predominant zone de hrănire unde activitațile agricole trebuie practicate cu atenție foarte mare în perioada noiembrie-martie. Orice activitate care duce la schimbarea categoriei de folosință, schimbarea culturilor agricole, construirea turbinelor eoliene sau a parcurilor fotovoltaice trebuie să fie interzise.
VIOLET Zone cu importanță deosebită. SPA-uri esențiale ca zone de înnoptare și hrănire pentru gâște. Orice activitate legată de vânătoare, construirea turbinelor eoliene, a parcuri fotovoltaice, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor, schimbarea culturilor agricole și modificarea habitatelor naturale trebuie să fie interzise.
Harta a fost realizată în cadrul proiectului LIFE16 NAT/BG/ 000847 „Life for Safe Flight” care implică organizații din toate țările aflate pe ruta de migrație a gâștelor cu gâtul roșu – Rusia, Kazahstan, Ucraina, România, Bulgaria. În România sunt implicate SOR, AGVPS, Ministerul Mediului și Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Mai multe detalii găsiți pe site-ul proiectului savebranta.org.
