„Discutăm despre Corythuca arcuata. În limba engleză se numește oak lace bug, ceea ce la noi se poate traduce drept ploșnița dantelată a stejarului. Este nativă din America de Nord, dar a mai fost semnalată oficial de două ori în România, la Macea (Arad) și la Moara Domnească (Ilfov). Prima ei semnalare pe continentul european a fost în anul 2000, în Italia, dar apoi a apărut și în Elveția, Bulgaria, Ungaria, Croația, Serbia, Turcia”, spune biologul Elena Buhaciuc, cea care a găsit specia.
Elena a găsit ploșnițele pe 20 septembrie, când se afla în cadrul sitului ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței, alături de echipa de herpetologi din proiect – Daniyar Memedemin, Florina Stănescu și Georgiana Păun. Erau în apropierea unei plantații de stejari de lângă ocolul silvic. Căutau specii de reptile și de amfibieni, dar Elena a observat indivizi din această specie în număr extrem de mare. Pentru că insecta este mică, a fost nevoie de ceva timp până să o identifice.
„Adulții au dimensiuni foarte mici, de până la 5 mm și se hrănesc cu seva plantelor. În cazul nostru, specia este caracteristică stejarului dar, când lipsesc resursele de hrană, ploșnița poate ataca și alte plante însoțitoare sau nu ale zonei cu stejari. În prezent, nu se cunoaște existența unui prădător natural la noi în ţară. Conform informațiilor din literatura de specialitate, ploșnițele dantelate ale stejarului sunt foarte prolifice si distructive si pot ierna sub scoarţa copacilor chiar si în stadiul adult.”, a adăugat Elena Buhaciuc.
Identificarea speciei s-a făcut cu ajutorul unui material științific.
Atacul acestor ploșnițe dantelate ale stejarului nu este studiat de ajuns în România. Se știe că produc o îmbolnăvire a frunzelor de stejar, urmată de căderea lor prematură. Căderea funzelor duce la o hrănire precară a arborelui și chiar la moartea lui, dacă numărul de insecte este prea mare. Mai mult, ghindele stejarului sunt grav afectate – se usucă și cad, si nu mai sunt astfel folositoare nici la înmulțire și nici ca hrană pentru faună.
În prezent, specia prezintă o răspândire rapidă și se presupune că prin intermediul vântului și a traficului auto. Au mai existat semnalări, dar nu prin articole științifice, ci prin postări pe grupurile de Facebook destinate pasionaților de entomologie. Este cazul să ne întrebăm de direcțiile de răspândire, de modalități, de gradul de afectare și mai ales de implicațiile ecologice ale prezenței speciei la nivelul ariilor naturale protejate. Să ne gândim că avem stejari seculari în România – ar trebui clar studiată problema și la nivelul lor. Eu cred că este un subiect de interes, care necesită maximă atenție încă din stadiul acesta”, a mai adăugat Elena Buhaciuc.
Momentan, pentru țara noastră, nu sunt destule date ca să se poată afirma că insectele vor avea sau nu un impact distructiv asupra stejarilor, cu toate că în America creează probleme serioase în unele zone. Până acum, nu au fost semnalate probleme cu stejarii din cauza acestei specii de ploșniță, dar este bine ca situația să fie monitorizată pentru a vedea evoluția insectelor în anii viitori.
Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.