Share

Artificiile – o bucurie pentru noi, un mare pericol pentru animale

Descoperite și folosite inițial în China, astăzi artificiile sunt cunoscute pe tot globul și utilizate din ce în ce mai des cu ocazia diferitelor evenimente, aniversări, botezuri, nunți, concerte, marcând obligatoriu și trecerea în noul an calendaristic. Efectele luminoase produse de acestea sunt admirate de la copii la bunici, aduc zâmbete pe buzele tuturor, dar mai ales speranța unui nou început, mai bun și cu mai multe vise împlinite. Dar oare pentru toți e așa?

Istoria primelor “petarde” datează încă din sec. al II-lea înaintea erei noastre, când în urma supraîncălzirii, tulpinile goale de bambus, aruncate în foc pentru a alunga spiritele rele, explodau cu o pocnitură. O nouă etapă era atinsă în jurul anului 800 prin descoperirea accidentală a “prafului de pușcă” de către un alchimist chinez în locul elixirului vieții veșnice. Prin umplerea tulpinilor de bambus cu această substanță a luat naștere primul artificiu realizat de om. Dar mai era un drum lung de parcurs până la apariția artificiilor moderne, în forma pe care o știm cu toții, fapt concretizat abia în 1830.

În prezent magazinele de specialitate oferă o gamă variată de articole pirotehnice garantând un eveniment de neuitat atât din punct de vedere sonor, cât și vizual. O singură pagină web dintre cele studiate vine și cu recomandări privind câteva măsuri de siguranță, printre care ne este atrasă atenția că animalele de companie se sperie de efectele produse de artificii și petarde și ne recomandă să le ținem în casă în timpul lansării. Aceste recomandări sunt fondate, având la bază numeroase date științifice. Cele mai populare animale de companie, câinii, sunt și cei mai vizați de cercetări. În Marea Britanie peste 75% dintre proprietari au observat schimbări în comportamentul și starea de spirit a câinilor: tremură, latră excesiv, urlă și plâng, devin umbra gazdei sau dimpotrivă se refugiază sub și după diferite obiecte de mobilier, se ling, își provoacă răni etc. Proprietarii patrupezilor spun că aceste manifestări reflectă anxietate (36%), frică (48%) și chiar spaimă excesivă (30%). Nu e de mirare deci că în perioada lansării artificiilor, numărul câinilor dispăruți SE DUBLEAZĂ.

Dar ce se întâmplă oare cu păsările și micile mamifere cu care ne intersectăm zi de zi, care s-au adaptat la mediul urbanizat, poluat fonic și vizual, dar nu într-atât de mult încât în caz de pericol să caute protecție în locuințele noastre, pe lângă picioarele sau chiar pe umerii noștrii?

Păsări moarte în urma focurilor de artificii de la finalul anului 2020. Roma, 1 ianurie 2021. Via OIPA International

Studiile de specialitate ne atrag atenția că pocnitorile, petardele, artificiile au într-adevăr impact negativ și asupra viețuitoarelor sălbatice, mai ales datorită zgomotului puternic, imprevizibil, și într-o măsură mai mică efectelor luminoase. Consecințele poluării chimice produse de lansare nu sunt încă bine cunoscute, dar cel mai probabil, ca și în cazul animalelor de companie, efectele se manifestă prin ingestia și inhalarea particulelor rămase după lansare.

Iată și câteva exemple concrete:

  •  timp de 3 ani consecutivi, în noaptea dintre ani, cercetătorii olandezi au urmărit mișcările păsărilor acvatice din ariile protejate cu ajutorul imaginilor radar. Mii de păsări și-au luat zborul chiar după miezul nopții, rămânând în aer cel puțin 45 de minute, la înălțimi medii de 5 ori mai ridicate decât în mod obișnuit. Chiar dacă studiul nu relatează despre moartea iminentă a păsărilor, concluzionează că stresul, consumul mare de energie și pierderea capacităților de orientare pot reduce șansa de supraviețuire a păsărilor. Totodată, accentuează faptul că impactul negativ al evenimentelor pirotehnice asupra păsărilor cântătoare (în general păsări de talie mică și medie) este, cu siguranță, mult mai ridicat decât în cazul păsărilor de talie mai mare, studiate de ei.

  •  cu ocazia celebrării cu artificii a noului an, 70% din gâște și alte păsări acvatice „evadează” de pe lacul din orașul Tata, Ungaria. Distanța parcursă în numai o jumătate de noapte poate să depășească chiar și 100 de kilometri, exemplu dat în primele ore ale anului 2018 de Lilly17, o gârliță mare (Anser albifrons) echipată cu transmițător satelitar. În această noapte, de altfel, peste 9.000 de păsări acvatice au părăsit lacul.
Stol de rațe mari în zbor.
  • un caz extrem s-a produs în 2010 în Beebe, Arkansas, SUA, unde aproximativ 5.000 de păsări au picat moarte din cer, pe o suprafață de numai 2.6 km2. Analizele au dovedit că decesul în masă al păsărilor s-a datorat coliziunii cu diferite obiecte, imediat după lansarea câtorva artificii profesionale cu ocazia sosirii Anului Nou. Și mass media relatează întâmplări similare, în Suedia, în Praga, în Roma, unde printre cauzele decesului e specificată și epuizarea din timpul zborului.
  •  în vestul Poloniei, numărul coțofenelor (Pica pica) din aglomerările de adăpost a scăzut cu peste 83% în prima zi a Anului Nou, și deși un număr mare de păsări s-au reîntors, efectivul din seara de ajun nu a mai fost atins.
  • în ariile protejate din Argentina s-a observat părăsirea pontei de către păsări ca urmare a zgomotului produs de artificii.
  •  rinocerul alb (Ceratotherium simum), elefantul african (Loxodonta africana), ghepardul (Acinonyx jubatus) din Grădina Zoologică Erfurt au devenit mai agitați în timpul artificiilor, în timp ce rozătoarele au continuat să alerge minute bune după reinstalarea liniștii.

Deci reacțiile animalelor sălbatice variază de la creșterea atenției, la creșterea pulsului, stres, anxietate, teamă, evadare, panică, până la rănire și chiar moarte.

Desigur, amploarea impactului depinde de specificul zonei în care se lansează artificiile, de numărul locațiilor unde se folosesc, de distanța dintre puncte și de tipul obiectului pirotehnic folosit, cele profesionale, mult mai zgomotoase, fiind mai nocive și pentru speciile sălbatice. Tocmai din acest motiv atitudinea organizațiilor de mediu vizavi de evenimentele pirotehnice în aer liber este împărțită: unele susțin că nu sunt dăunătoare în cazul în care au loc la distanțe mai mari de zone de interes major pentru faună, altele sunt împotriva acestor evenimente. Măsurile luate de autorități reflectă această poziție și variază de la susținerea spectacolelor pirotehnice profesionale și private în concordanță cu legislația aflată în vigoare, la înlocuirea lor cu spectacole laser și drone, până la interzicerea totală a folosirii artificiilor cu sunet puternic.

Exemple de bune practici continuă să apară. Într-un orășel din Anglia, Bideford, în locul artificiilor s-a apelat la un spectacol laser pentru a proteja aglomerarea de grauri (Sturnus vulgaris), iar în Banff, Canada și în Collechio, Italia se folosesc artificii silențioase în vederea ocrotirii faunei sălbatice. Începând din 2018 fauna unică a insulelor Galapagos beneficiază și de protecția împotriva efectelor nocive ale artificiilor, fiind interzisă folosirea lor în cadrul evenimentelor organizate pentru sărbătorirea trecerii în noul an. Tot din anul 2018, în perioada 1 noiembrie – 28 februarie, edilii orașului Tata au interzis lansarea articolelor pirotehnice cu efecte sonore și luminoase puternice pe toată suprafața orașului, pentru a proteja păsările sălbatice acvatice care iernează pe lacul din oraș. Efectele deciziei au fost surprinzătoare: efectivul de gâște și alte păsări acvatice a crescut în prima zi a anului comparativ cu ziua precedentă, explicația fiind migrația păsărilor de pe lacurile din vecinătate, puternic deranjate de sunetul artificiilor.

Ce putem face noi? Putem fi în continuare prietenoși cu fauna urbanizată și cu natura și de Revelion, când putem admira pe viu sau pe micile ecrane spectacolele organizate de autorități și renunțăm la folosirea individuală a artificiilor și a altor obiecte pirotehnice. Ne putem astfel bucura că eforturile noastre individuale, adunate, au urmări majore în natură. Iar plimbările în spațiile verzi, observarea speciilor cu formă și cromatică variată, cântecul matinal al păsărilor reduc stresul, au efecte pozitive asupra stării noastre de spirit și asupra sănătății noastre în general. Nu o spunem noi, ci studiile științifice. Haideți să spunem DA pentru natură!

Bibliografia folosită la scrierea acestui material poate fi consultată aici.

Dacă ți-a plăcut, distribuie
+