Share

ȘTIRI PROIECT POIM SUD

Broaștele, dincolo de poveștile cu prinți

3 aprilie 2018

Pasiunea lor comună constituie motorul lungilor zile petrecute pe teren. „Datorită țestoaselor am ajuns să studiez herpetofauna”, spune Ruben – „Mă fascinează la ele că arată ca niște dinozauri, este amuzant cum se mișcă, așa încet, și de admirat că au rezistat în fața a milioane de ani de schimbări pe Pământ”. Iar Rodica mărturisește […]

Pasiunea lor comună constituie motorul lungilor zile petrecute pe teren. „Datorită țestoaselor am ajuns să studiez herpetofauna”, spune Ruben – „Mă fascinează la ele că arată ca niște dinozauri, este amuzant cum se mișcă, așa încet, și de admirat că au rezistat în fața a milioane de ani de schimbări pe Pământ”.

Iar Rodica mărturisește că nu este foarte atrasă de reptile, „mai ales că m-au mușcat și zgâriat de câte ori au avut ocazia. O broască sau un triton nu o să facă asta niciodată, ei știu să fie tandri”.

Cât despre pasiunea pentru amfibieni… „când aveam vreo 18 ani, am testat urechea muzicală a broaștelor, le-am pus Mozart. Am vrut să văd dacă urmăresc melodia. Majoritatea au fost afone. Apoi, am pupat de ziua mea o broască roșie de munte – nu s-a întâmplat nimic, era femelă, ar fi trebuit să aleg un mascul. Sper că ceea ce fac acum este mai util pentru amfibieni”.

Atracția sezonului: Corul nocturn al broaștelor
Rodica studiază acum, alături de colegii ei, corul nocturn al broaștelor. Acesta nu numai că îi destinde pe herpetologi, ci îi ajută la identificarea „artiștilor”. Cu ciorpacul pe umăr și frontala la purtător, cei patru temerari se așază la „vânat” sunete. „Fiecare specie are cântecul ei caracteristic, astfel că le putem identifica doar ascultându-le, povestesc ei. Lângă bălțile de reproducere stabilim puncte unde petrecem 5 minute de ascultare și notăm în fișa de teren speciile care vocalizează în intervalul respectiv”.

Ciorpacul este un instrument care seamănă foarte bine cu un minciog de pescuit, dar este esențial în munca de teren a herpetologilor. Îi ajută la observarea amfibienilor în faza lor acvatică – larve și tritoni – care sunt mai greu de surprins vizual în timpul zilei, când se ascund printre vegetația acvatică sau pe fundul bălților. Folosirea ciorpacului le permite să obțină informații importante, de la confirmarea prezenței unei anumite specii, obținerea unei liste complete de specii, până la estimări ale numărului de indivizi care se află în habitatul acvatic la momentul respectiv.

Audiția corului se face seara, la apus. „Momentul optim pentru observarea amfibienilor este seara, atunci au activitatea maximă. În timpul transectelor nocturne folosim frontala sau o lanternă pentru observarea amfibienilor atât pe uscat – în timp ce se deplasează spre bălțile de reproducere, cât și în apă”, explică Ruben.

Dorința de reproducere naște „roadkills”
După ce s-au delectat cu muzica de pe lac, pentru herpetologi urmează observațiile nocturne. Ieșirile de noapte în perioada asta sunt foarte relevante, întrucât adulții migrează în număr foarte mare între habitatele de hibernare și cele de reproducere. Acum apar celebrele „roadkills” – sute de broaște își găsesc moartea pe străzi – animalele sunt prinse sub roțile mașinilor atunci când traversează „neregulamentar”.

„Există un segment al DJ 213, în dreptul localităților Gura Ialomiței și Luciu. Cea mai afectată specie este broasca râioasă (Bufo viridis), cu mortalități de ordinul sutelor. La începutul primăverii specia se deplasează de la habitatele terestre ce se află la marginea vestică a satului (în special terenuri virane, vii, livezi etc.), către habitatele acvatice care se află la extremitatea estică a satului, în Situl ROSPA0111.

Practic, adulții se deplasează noaptea printre curți și case, traversează DJ și astfel o mare parte este decimată de traficul auto, înainte de a intra în sit, în zonele de reproducere” povestește Ruben.

Amfibienii și reptilele, bioindicatori ai calității mediului

Inventarierea speciilor de herpetofaună este necesară întrucât cunoașterea stării de conservare, respectiv a mărimii populațiilor de amfibieni și reptile de pe suprafața siturilor este necesară pentru determinare importanței acestora în menținerea populațiilor de păsări de interes comunitar din sit.

„Activitatea noastră constă, în momentul de față, în cartarea distribuției amfibienilor și reptilelor, identificarea habitatelor lor, respectiv identificarea și cartarea amenințărilor și a presiunilor. În anul doi al proiectului vom începe monitorizarea speciilor cu scopul de a surprinde eventualele tendințe populaționale negative care pot afecta statutul favorabil de conservare”, explică Ruben.

Deși mulți agricultori omoară șerpii și șopârlele, considerându-le nefolositoare și… dezagreabile, aceste specii sunt importante pentru mediul în care trăiesc. De ce? „Amfibienii și reptilele sunt foarte buni bioindicatori, adică acolo unde există impact antropic negativ, asta se reflectă imediat în tendințele populaționale ale speciilor de amfibieni și reptile.

Sunt amenințate de poluare, pierderea și fragmentarea habitatelor, mortalitate rutieră, intensificarea secetelor în contextul schimbărilor climatice etc. Dacă aceste presiuni și amenințări distrug populațiile de amfibieni și reptile, o sumedenie de alte specii vor dispărea din aria protejată respectivă (cele care se hrănesc cu ele), respectiv o sumedenie de alte specii vor avea explozii populaționale (spre exemplu țânțarii, cu care amfibienii se hrănesc, sau rozătoarele, cu care se hrănesc șerpii)”, ne explică Ruben.

„Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței”

Proiectul este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.

Conţinutul acestui material nu reprezintă ȋn mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter

Homepage


Contact


Munca noastră

Știri

Proiecte în desfășurare

Proiecte încheiate


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România