Graurul, one-bird show 
În căutarea puilor de șoimi dunăreni 
EuroBirdwatch, dacă tot e toamnă 
RESTORIVER – pentru protejarea râurilor afectate de schimbările climatice și pentru siguranța oamenilor 
Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura: continuăm promovarea educației pentru cunoașterea naturii 
Mesteacănul 
Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și sunetele lor 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea Știri
Dar amfibienii și reptilele unde petrec iarna?
19 ianuarie 2022
Este iarnă. Despre păsări știm deja că majoritatea speciilor migrează spre sud. Pe cele sedentare le putem chiar ajuta să treacă peste iarnă mai ușor dacă instalăm o hrănitoare în grădină sau pe balcon. Însă ce se întâmplă cu amfibienii și reptilele? Ele cum înfruntă gerul?
Amfibienii și reptilele sunt animale ectoterme, adică, spre deosebire de mamifere și păsări, nu își reglează temperatura corpului prin mecanisme interne, ci depind de temperaturile din mediul în care se află. De aceea, iarna este o perioadă grea pentru animalele ectoterme, în special în zonele cu climat rece. Pentru multe specii expunerea la temperaturi sub limitele înghețului poate fi fatală.
Pentru a face față variațiilor de temperatură acestea și-au dezvoltat diverse strategii prin care să își regleze temperatura corpului în conformitate cu nevoile lor. Unele strategii sunt de natură comportamentală. De exemplu, într-o dimineață răcoroasă de primăvară, o șopârlă amorțită va căuta un loc însorit pentru a-și regla temperatura. Când corpul ei atinge o temperatură optimă de operare se retrage printre vegetație pentru a evita supraîncălzirea care îi poate fi fatală.
Pe măsură ce zilele devin tot mai scurte, iar nopțile mai reci, amfibienii și reptilele se pregătesc să intre în faza de hibernare. Perioada și strategiile de a trece cu bine de sezonul rece variază în funcție de specie, de regiune sau chiar în funcție de indivizi. Se refugiază în adăposturi, pe care specialiștii le numesc hibernacule, unde se instalează peste iarnă. Aceste hibernacule trebuie să îndeplinească anumite condiții care să le crească șansa de supraviețuire peste iarnă, ca de exemplu: umiditate optimă pentru a evita deshidratarea (acest lucru fiind esențial în cazul amfibienilor), protecție împotriva înghețului și a posibilelor inundații rezultate prin topirea zăpezilor.
Speciile predominant terestre (șerpii, țestoasele, majoritate speciilor de amfibieni) hibernează pe uscat, găsindu-și adăposturi în galerii de mamifere, sub straturile de frunze, în gropi pe care le sapă în pământ sau își găsesc refugiu în grămezi de compost și lemn mort. Amfibienii și reptilele își reduc semnificativ metabolismul pentru a conserva energie și își petrec iarna într-o stare de amorțeală până când temperaturile încep să crească. Astfel nu este nevoie să se hrănească, supraviețuirea lor se bazează pe resursele acumulate în sezonul lor de activitate. În zilele calde de iarnă se întâmplă ca unii indivizi să aibă o activitate scurtă, putând fiind observați la suprafață, însorindu-se lângă hibernacul.
Unele hibernacule sunt comunale, mai mulți indivizi din diverse specii aglomerându-se în același refugiu. Uneori se întâmplă ca acestea să își selecteze locul de hibernare chiar într-o gospodărie, în locurile umede care le oferă condiții optime pentru a petrece iarna. Așadar, ne putem bucura de acești oaspeți de iarnă adormiți oferindu-le cazare temporară într-un colț mic și întunecat al beciului.
Există și specii sau indivizi care aleg să se refugieze iarna pe fundul bălților înghețate. Printre acestea se numără broasca roșie de pădure (Rana temporaria), broaștele verzi de lac (grupul Pelophylax) sau țestoasa de apă europeană (Emys orbicularis). În cazul amfibienilor pielea semipermeabilă le permite realizarea schimbului de gaze la nivelul pielii, putând astfel să respire sub apă. În cazul țestoaselor de apă (care sunt reptile) schimbul de gaze se realizează la nivelul pielii puternic vascularizate din regiunea cloacală. Hibernarea sub apă nu este lipsită de riscuri. Se poate întâmplă ca prin descompunerea materialelor vegetale din apă să fie eliberate gaze toxice, iar acest lucru să conducă la asfixierea animalelor prinse sub stratul de gheață. Exemplarele care supraviețuiesc au totuși avantajul de a fi primele prezente la bălțile de reproducere, primăvara devreme. În felul acesta se evită și situațiile în care pot să cadă victime traficului rutier în drumul lor către bălțile de reproducere.
Așadar, amfibienii și reptilele și-au dezvoltat diverse strategii de hibernare, adaptate la mediul lor de viață, dar supraviețuirea în timpul iernii nu este tot timpul garantată. În contextul pierderii habitatelor naturale, dar și al schimbărilor climatice, înțelegerea ecologiei acestor specii (ce fac, unde se duc și ce nevoi au pentru a supraviețui) devine esențială în a le ajuta să navigheze prin aceste provocări.
Material realizat de Georgiana Păun, ecolog.
Fotografii: Gál László, Niklas Banowski – https://www.niklas-wildlife.de/
Resursele bibliografice pot fi studiate aici.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
