Share

Două plante exotice descoperite în apropierea sitului Natura 2000 Sărăturile de la Gura Ialomiţei – Mihai Bravu

Heteranthera reniformis și Najas graminea, două specii de plante acvatice alohtone (care nu aparțin florei din zonă) au fost observate în luna august de biologii Szabó József, Dénes Anna și Mátis Attila, la nici 2 kilometri distanță de limita sitului ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu.

Prezența acestora este o amenințare care trebuie luată în serios, mai ales în cazul Heteranthera reniformis, aparent foarte prolifică în orezăriile de lângă aria naturală protejată. Face parte din familia zambilelor de apă (Pontederiaceae), care mai include câteva specii invazive periculoase, cum ar fi Eichhornia crassipes, specie care produce pagube serioase în ecosistemele acvatice din multe țări în care a ajuns, afectând transportul pe apă şi producţia de peşte.

Heteranthera reniformis este originară din zonele umede de apă dulce din America de Nord, Centrală și de Sud. Este o plantă anuală, care apreciază zonele deschise cu apă puţin adâncă, însorite și este capabilă să germineze de la începutul primăverii până toamna târziu, dar nu rezistă la îngheț. Deși este puternic termofilă, schimbarea climei, cu ierni din ce în ce mai blânde, o favorizează, planta beneficiind de un interval de timp mai îndelungat ca să se dezvolte şi să se răspândească.

Deoarece este o plantă acvatică ornamentală populară în Europa, este posibilă o răspândire excesivă în habitate adecvate în viitorul apropiat. Totuși în țări ca Italia, Spania și Portugalia Heteranthera reniformis este considerată foarte dăunătoare pentru culturile de orez. Din cauză că produce o cantitate substanțială de biomasă într-un timp relativ scurt, este o buruiană care poate afecta până la 70% randamentul orezăriilor. Semințele sale înaripate sunt dispersate de vânt, dar se răspândește și pe cale vegetativă, fiindcă înrădăcinează la nodozități și bucățile de tulpină cu rădăcini pot fi duse de apă sau de păsări.

Întrebată despre amenințarea care o reprezintă Heteranthera reniformis pentru situl Natura 2000 Gura Ialomiței – Mihai Bravu, botanista Havadtői Krisztina ne-a declarat:

„Având în vedere că situl se află pe ruta păsărilor migratoare, este un pericol real ca planta să ajungă și în alte lacuri cu apă de mică adâncime cu ajutorul păsărilor de apă (bucăți de tulpină agățate ori semințe în noroiul uscat de pe picioarele lor). Astfel pot fi periclitate habitatele cu apă de mică adâncime ale lacurilor cu apă dulce, de unde ar putea elimina prin competiţie Marsilea quadrifolia sau Hippurus vulgaris, specii native, rare şi protejate, care preferă același tip de habitat: apă dulce de 20 – 25 cm, bogată în nutrienți, fără stufăriș, păpuriș sau pipiriguț.”

Exemplare din cea de-a doua specie, Najas gramineea, au fost identificate într-un singur loc, în una din orezăriile din apropierea sitului. Am aflat de la botanistul Mátis Attila că este o specie adventivă, care până recent apărea mai rar în Europa, fiind nativă în Africa, Asia şi Australia. Najas gramineea a fost semnalată ca naturalizată în Spania, Italia, Bulgaria, Crimeea şi California. Deoarece şi această specie este o plantă acvatică ornamentală, folosită în acvaristică, riscul de contaminare a habitatelor naturale de la noi este în creştere. Fiind o plantă tropicală, botaniștii se așteaptă la o răspândirea a ei odată cu schimbarea climei. Și această specie are potenţial pentru impact negativ, prin competiţie cu specii submerse native, cum ar fi Najas minor.

Specialiștii avertizează că este necesar să se acționeze cât mai repede pentru a opri răspândirea celor două specii exotice invazive. Eliminarea acestor plante din bazine trebuie făcută de fermieri pe cale mecanică și biomasa rezultată, împreună cu nămolul, să fie transportate şi eventual compostate undeva departe de habitatele umede.

Însă efortul de eradicare nu se oprește în acest stadiu. Fermieri locali, biologii, precum și pasionații de păsări și natură care ajung în zonă sunt îndemnați să verifice zona pe o rază cât mai largă și să semnaleze administratorului ariei naturale protejate dacă detectează alte focare. Monitorizarea va fi o acțiune continuă, nu numai în acest an, pentru că, din cauza ciclului de viață, este posibil ca Heteranthera reniformis și Najas graminea să reapară.

Conservarea habitatelor și protejarea speciilor autohtone este responsabilitatea tuturor. Acțiuni aparent inofensive pot provoca daune, care uneori sunt foarte greu de reparat și cu mari eforturi. Dacă vă plictisiți de acvariu, nu eliberați animalele exotice, vărsând conținutul bazinului în râuri, bălți sau lacuri. Sau dacă vă gândiți să amenajați un iaz cu plante decorative, cumpărați specii autohtone – nufăr, plutică, bumbăcăriță, stânjenel galben, crin de baltă – care sunt plante cultivate, dar care au originea în flora de la noi.

Proiectul „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Dacă ți-a plăcut, distribuie