Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) ȘTIRI PROIECT POIM SUD
Iezerul Călărași, restaurant transfrontalier pentru pelicanii creți
11 iunie 2018
Dacă ar fi restaurant pentru oameni, Iezerul Călărași ar avea clientelă selectă, internațională și... câteva stele Michelin. Dar Iezerul Călărași este o arie naturală protejată pentru care SOR are misiunea de a întocmi Planul de Management. Lacul este situat în imediata apropiere a orașului Călărași și este alimentat în permanență cu apă din Dunăre, prin intermediul unor canale artificiale.
Ceea ce face acest loc special este faptul că pelicanii creți (Pelecanus crispus) care cuibăresc în Bulgaria trec zilnic granița pentru a se hrăni aici. Sunt aproximativ 10 km pe care zeci de pelicani „rezidenți” la Srebarna îi străbat și de mai multe ori pe zi pentru a lua masa „în oraș”.
„Asta face din Iezerul Călărași un loc cu o însemnată importanță transfrontalieră – pelicanii traversează granița cu Bulgaria, trec Dunărea în zbor și vin aici să se hrănească. Vorbim de efective de până la 100 de exemplare și chiar 150, în perioada de migrație”, povestește responsabilul local al proiectului, Emil Todorov.
Emo, așa cum îi spun toți colegii de la SOR, este și cel care a creat condițiile pentru noua colonie de pelican creț în Bulgaria, după 60 de ani. Singura colonie exista până de curând era la Srebarna, însă colegul nostru a montat platforme artificiale de cuibărire în parcul natural Persina și a reușit astfel repopularea zonei cu această specie vulnerabilă la nivel european.
Cum recunoști un pelican creț?
Văzut în aer, pelicanul creț este un zburător splendid, în ciuda faptului că este una dintre cele mai grele păsări care zboară. Poate ajunge la o greutate de 15 kg, iar anvergura aripilor se apropie de 3,2 metri – aproape cât o mașină Tico. Este cu puțin mai mare decât pelicanul comun și se deosebește de acesta prin penele crețe de pe ceafă, picioarele gri, irisul deschis la culoare și sacul gular roșu-portocaliu, în perioada de reproducere. În zbor, e și mai simplu de recunoscut, sub aripi NU are culoarea neagră.
Altitudinea pe care pelicanul creț o poate atinge în zbor este de până la 3 km. El taie aerul în sus și în jos, de mai multe ori pe zi, pentru a ajunge la „restaurantul” preferat – un lac plin cu pești – în cazul nostru, Iezerul Călărași. Pelicanii adulți pot consuma până la 1,2 kg de pește zilnic, la care se adaugă, primăvara, și hrana pentru puii aflați în cuib.
Cum se hrănește pelicanul creț?
Pelicanii creți se hrănesc aproape exclusiv cu pește, pe care îl vânează de obicei în grup. Ei pot zbura și peste 100 de km până la un loc propice pentru hrană. Emil Todorov explică: „De obicei, ei înoată lejer și dintr-odată plonjează ciocul în apă pentru a prinde peștele. Cunoscut pentru punga mare de pe gât, pelicanul capturează peștii folosindu-se de aceasta ca de un minciog din care filtrează ulterior apa înainte de a înghiți prada”.
Având în vedere preferința exclusivă pentru pește, de multe ori pelicanul creț a fost văzut ca un pericol pentru fermele piscicole. Biologii susțin însă, că o colonie întreagă de pelicani nu va reuși să decimeze populația de pește dintr-un lac.
De ce are specia nevoie de noi?
Populația de pelicani creți se află cu siguranță în pericol. Cauze? Principala cauză este reducerea zonelor umede naturale, locuri de cuibărit și hrănire necesare speciei. O altă cauza este deranjul, voluntar sau involuntar, care este cauzat, mai nou, chiar și de fotografi sau turiști indisciplinați. La acestea se adaugă și coliziunea păsărilor cu firele electrice. Numai în luna septembrie a anului trecut, coliziunile au cauzat un masacru.
Pentru ultima cauză s-au luat deja sau urmează să se ia măsurile adecvate. Distribuitorii de electricitate au fost de acord să monteze pe cablurile electrice avertizoare pentru păsările sălbatice.
Piscicultura are efecte negative asupra speciilor de păsări doar dacă se practică tăierea stufului pentru a mări luciul de apă, dacă au loc fluctuaţii ale nivelului apei în timpul cuibăritului şi dacă substratul se curăță în exces. Pescuitul sportiv poate avea un impact negativ asupra păsărilor numai dacă se execută din barcă sau de pe mal în perioada de cuibărire şi în imediata vecinătate a locurilor de cuibărit.
„Pe malul lacului mare se află un brâu de stuf și papură de peste 4 ha, spune Emil Todorov. În jurul Iezerului, se întind pajiști, unele relativ umede, precum și culturi agricole. Fără studii adecvate, nu putem spune ce putem face și care este impactul păsărilor asupra populației de pește și, automat, nu putem dezvolta măsuri de conservare. Asta este misiunea noastră, prin planul de management: să creăm măsuri care, deopotrivă, să protejeze fauna și să îi mulțumească și pe pescari”.
Iezerul Călărași oferă hrană și adăpost celei mai periclitate gâște din lume
La Iezerul Călărași își găsesc loc de adăpost și hrană peste 100 de specii de păsări acvatice. Printre ele, gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) – cea mai periclitată specie de gâscă din lume. Iezerul Călărași reprezintă una dintre cele mai importante locuri din zona Munteniei, unde se concentrează anual aproape 10% din populația globală a acestei specii.
„Gâsca cu gât roșu doarme pe lac și se hrănește din culturile agricole aflate în apropiere (grâu, porumb, rapiță). Este important ca fermierii din zonă să înțeleagă că specia nu prezintă un pericol pentru culturile lor. Cantitatea de hrană consumată de aceasta este infimă, raportată la suprafața cultivată”, explică Todorov.
El spune că, în acest context, este important ca agricultorii din zonă să nu schimbe în totalitate speciile cultivate sau să sperie gâștele. Odată speriate, acestea se împrăștie în stoluri și pleacă în căutare de alte locuri de hrană. De altfel, fermerii din situl Iezer Călărași beneficiază de fonduri dacă le asigură gâștelor zonă de hrănire.
„Branta ruficollis călătorește anual 6000 km din Siberia ca să ierneze în România. Țara noastră este practic responsabilă pentru conservarea speciei. Au fost ani în care în România a iernat întreaga populație de gâscă cu gât roșu din lume”, explică coordonatorul proiectului de monitorizare a acestei specii.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
