Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Ieșiți în natură și sărbătoriți Ziua Păsărilor! 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) Știri
Notătița cu cioc lat la Iezerul Călărași
9 ianuarie 2018
Sfârșit de an cu surprize plăcute pentru colegii noștri biologi. În ultimele zile ale lui 2017, Cătălin Fuciu și Dani Drăgan au observat în județul Călărași o apariție rară pentru țara noastră și unică pentru această perioadă a anului: notatița cu cioc lat (Phalaropus fulicarius).
Specia cuibărește de obicei în ținuturile Cercului Polar Nordic, iar cartierele de iernat se află departe de țara noastră, în Vestul Africii și Vestul Americii de Sud. Asta face din descoperirea celor doi biologi una inedită. Mai ales că ultima observație a acestei specii pe teritoriul nostru a fost făcută în august 2015. De altfel, în ultimii ani, a fost văzută în România de numai 13 ori, și niciodată atât de târziu în iarnă.
Biologii SOR monitorizează speciile în cadrul unui proiect european
Atunci când au observat pasărea, ornitologii SOR se aflau în plină activitate de monitorizare de iarnă a speciilor din interiorul sitului Iezerul Călărași, în cadrul Proiectului „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Săriturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPAO1O1 Stepa Saraiu Horea, ROSPAO111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței”.
Aria naturală Iezerul Călărași are o suprafață de 2.877 hectare și se află în partea central estică a județului Călărași, ocupă lunca stângă a Dunării, în zona unde Brațul Borcea se desparte de fluviu.
„Pasărea zbura și era suflată de vântul puternic, iar fără fotografierea ei ar fi fost dificil să stabilim că este o notatiță cu cioc lat (Phalaropus fulicarius) și nu una cu cioc subțire (Phalaropus lobatus), care este mai des întâlnită la noi. Dar penajul gri și lipsa dungilor de pe spate ne-au făcut să avem certitudinea că este vorba de această specie rară pentru țara noastră”, povestește biologul SOR, Dani Drăgan.
Notatița cu cioc lat – Ghid de identificare
Potrivit Ghidului pentru identificarea păsărilor, notatița cu cioc lat (Phalaropus fulicarius) diferă de cea comună (Phalaropus lobatus) prin gâtul ușor mai gros și, observată din față, prin ciocul puțin mai plat. În zbor, se observă un contrast distinctiv între corpul întunecat și subalarele deschise. Iar iarna, spatele este aproape uniform gri-albăstrui.
Interesant la această specie este că rolul obișnuit al sexelor este inversat, femelele au un penaj mai atractiv și se adună în stoluri pentru a concura pentru masculi, iar ei sunt cei care au grijă de ouă și de pui.
Proiectul este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Intrastructură Mare 2014-2020.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
