Creștem mari, frumoși, năstrușnici … patruzeci de copii în fiecare vară. Grow Wild 2024 
Școli Prietenoase cu Natura, ediția VIII 2023-2024 
De la vântureii roșii la șoimii dunăreni în peste 20.000 de cadre 
Atlasul păsărilor din București – patru specii noi în avifauna capitalei 
Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și sunetele lor 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) Știați?
Ajută păsările: amplasează un cuib artificial!
26 martie 2021
Începutul lunii martie găsește natura pregătindu-se de un nou sezon. Păsările sunt deja ocupate cu formarea perechii și cu construirea cuibului. E aceea perioadă din an când se aud cântece de păsări și vedem înaripatele zburând cu material de cuib în cioc.
De ce montăm cuiburi artificiale?
Pentru a cuibări cu succes, unele specii de păsări sălbatice au nevoie de scorburi naturale, furnizate de trunchiurile copacilor maturi, în care ciocănitorile pot excava și lărgi cavitățile deja existente. Din cauza defrișărilor și toaletărilor incorecte, acești copaci dispar, fapt care duce la scăderea locurilor de cuibărit. Putem îmbunătăți situația prin construirea și amplasarea de cuiburi artificiale, mărind astfel șansele de cuibărire ale păsărilor cântătoare mici. De asemenea, mai putem amplasa cuiburi artificiale în păduri, parcuri sau livezi nou înființate, cu arbori tineri, unde prezența păsărilor ar ține sub control populațiile de insecte (omizi, țânțari, muște, etc.).
Cuiburile trebuie construite pentru acele specii de păsări care se întâlnesc în zona unde dorim să le amplasăm.
Cum construim cuiburile?
Ca orice casă, și cuibul trebuie să respecte anumite standarde, pentru a fi ocupat de păsările sălbatice. Este vorba în principal de dimensiunea cuibului (suprafață interioară, mărimea și poziția orificiului de intrare) și materialul de construcție. Dacă nu respectăm aceste standarde, vom face doar risipă de materiale de construcție, iar păsările nu vor ocupa cuibul!
Se recomandă construirea lui din material lemnos (scândură de rășinoase), nu din plăci conglomerate (PAL) sau alte materiale care se distrug ușor. Grosimea scândurii trebuie să fie de minim 2 centimetri, pentru a asigura o bună izolare termică. Pereții exteriori trebuie sa fie vopsiți în culori neutre (maro, verde) sau cu ulei de in, iar capacul trebuie să fie mai mare decât cuibul, acoperit cu tablă sau plăci de PVC și să aibă pantă care să permită scurgerea apei. Capacul sau unul dintre pereți trebuie să fie mobil, pentru a se putea igieniza cuibul.
Cuibul trebuie construit pentru o anumită specie de pasăre. Volumul interior trebuie să ofere suficient spațiu păsării, dar este important să nu fie niciun spațiu prea mare pe care să trebuiască cu efort suplimentar să îl umple cu material de cuib. Interiorul cuibului nu trebuie nici șlefuit, nici lăcuit, astfel păsările se vor putea sprijini mai bine de pereți pentru a ieși din cuib.
Diametrul găurii de intrare este legat de dimensiunea păsării pentru care construim cuibul. Dacă e prea mare, pot intra și prădători, iar păsările nu îl vor ocupa. La fel de importantă este și poziția orificiului de intrare în cuib, acesta trebuie să fie situat la două treimi de la bază. Dacă e prea jos, pasărea nu are unde să adune material de cuib (pene, păr, mușchi), iar puii vor fi vulnerabili în fața prădătorilor și a frigului. Este recomandat să nu se monteze bețișoare în fața intrării, ele vor permite prădătorilor să aibă acces ușor la ouă și pui.
Cuiburile artificiale NU sunt hrănitori de tip căsuță, deci NU trebuie alimentate peste iarnă cu hrană pentru păsări!
Cine va ocupa cuiburile?
Dacă cuiburile artificiale sunt corect construite șansele să fie ocupate sunt destul de mari. Speciile care vor ocupa scorburile artificiale sunt cele care preferă scorburile naturale, cum ar fi pițigoiul mare și cel albastru, țicleanul, vrabia de casă și de câmp, măcăleandrul, graurul, ciușul sau huhurezul mic. Aceste păsări vor ocupa tipuri diferite de cuiburi artificiale. Vezi aici dimensiunile potrivite pentru fiecare specie.
Cuiburile de tip A reprezintă una dintre variantele artificiale ale scorburilor naturale cu intrare rotundă, scobite de către ciocănitori. Sunt cuiburile pe care le vor ocupa cele mai mici specii de pițigoi, cel sur și cel albastru, de aceea au cea mai mică deschidere și cea mai mică suprafață a bazei. Diametrul mic al intrării (atenție, doar 28 mm!) împiedică speciile ceva mai mari (pițigoiul mare, vrăbiile sau țicleanul) să ocupe aceste cuiburi.
Găsiți aici schema de construcție în pași a cuibului de tip A.
Toate tipurile de cuiburi artificiale destinate păsărilor, pot fi ocupate și de alte specii de animale, cum ar fi albine, bondari, veverițe, pârși sau lilieci.
Cuiburile de tip B sunt destinate celor mai frecvente specii de păsări care ocupă scorburi naturale. Diametrul deschiderii de 32 mm este recomandat pentru pițigoi mare, muscar gulerat, vrabie de câmp, iar cel de 34 mm pentru vrabie de casă sau țiclean.
Dimensiunile intrării în cuib sunt foarte importante, după cum ne arată țicleanul, care zidește cu noroi o gaură prea mare înainte de a ocupa cuibul artificial. Ciocănitorile pot să distrugă cuiburile artificiale, în special în zona deschiderii; situația poate fi remediată prin fixarea unei bucăți de tablă metalică, cu gaura de intrare decupată și bine șlefuită, pentru a proteja picioarele păsărilor.
Amplasarea acestor cuiburi se face la o înălțime care variază între 1,5 și 8 metri.
Pentru speciile care cuibăresc colonial, cum sunt vrăbiile de casă și de câmp, se pot asambla cuiburi artificiale colective, prin alăturarea mai multor cuiburi de tip B.
Găsiți aici schema de construcție a cuibului de tip B.
Și cuiburile de tip B găzduiesc musafiri din alte grupe de animale, în special bondari și pârși.
Cuiburile de tip C sunt cuiburi de tip semideschis, care imită cavitățile cu intrări deschise sau semideschise, atât din trunchiul copacilor, cât și din stânci sau maluri abrupte. Se amplasează de preferat pe pereți și sunt ocupate de unele dintre speciile care ocupă și în natură cavități. Deși la păsările sălbatice cavitate poate să însemne foarte multe lucruri: de exemplu, măcăleandru va cuibări și în cutia contorului de curent, în bocanci abandonați sau buzunare de haine nepurtate.
Dimensiunile deschiderii variază de la 60 mm la codroș de munte, până la 200 mm la huhurezul mare. Înălțimea de amplasare diferă și ea în funcție de speciile pentru care construim cuibul: pentru măcăleandru între 0.5 – 1.5 metri, pentru codobatura albă și codroș de munte sau pădure între 1 – 5 metri, iar pentru speciile de huhurez între 5 – 8 metri (ambele specii de huhurezi pot ocupa și cuiburi artificiale de tip D). Atenție la locația cuiburilor joase, să nu fie accesibile pisicilor și câinilor! Cuiburile de tip C se pot instala și în copaci, dar în localități.
Găsiți aici schema de construcție a cuibului de tip C.
Cuiburile de tip D sunt cele mai mari cuiburi artificiale tip scorbură, care găzduiesc specii destul de diferite ca dimensiuni. Gaura de intrare și dimensiunile interiorului cresc odată cu chiriașii pentru care pregătim cuibul, de la 6 cm și 30 – 35 cm la graur, până la 20 cm și 65 – 70 cm la huhurezul mic. Alți locatari de soi ai acestor cuiburi pot fi porumbelul de scorbură, pupăza, dumbrăveanca sau ciușul.
La fel, și înălțimea la care se amplasează cuiburile este diferită, de la 2 m la graur ajungând până la 8 m la huhurez. Atenție la locația cuiburilor joase, să nu fie accesibile prădătorilor! Dar fiți cu băgare de seamă și la amplasarea cuiburilor la înălțimi mari, lucrați întotdeauna în echipă!
Pentru construcția cuiburilor de tip D puteți folosi schemele de la cuiburile de tip A și B, modificând dimensiunile și păstrând proporțiile, în funcție de specia pe care doriți să o ajutați locativ.
Pe lângă cuiburile artificiale tip scorbură, mai putem construi și amplasa cuiburi artificiale pentru rândunică (cuib deschis în formă de ceașcă), pentru lăstun (cuib închis) sau tip platformă (pentru mierlă).
Întreținerea și verificarea cuiburilor
La sfârșitul iernii, înainte de începerea sezonului de cuibărit, este bine să facem curățenie în cuiburi, să eliminăm materialul vechi de cuibărire și să reparăm eventualele stricăciuni.
În aprilie-mai putem observa, de la distanță, dacă este activitate la cuib. Dacă cuibul va fi ocupat, va fi evident mai ales după apariția puilor, când părinții fac zilnic sute sau mii de curse cu insecte pentru a-i hrăni.
Március hónap madarai – a műodúkat elfoglaló fajok
Március elejétől, de akár már február végétől is a természet egy új évszakra készül. A madarak már párkereséssel és fészeképítéssel foglalkoznak. Ez az az időszak, amikor a madarak énekében leginkább gyönyörködhetünk és megfigyelhetjük fészekanyaggal a csőrükben.
Miért helyezünk ki műodúkat?
Egyes madárfajok a fakopáncsok által az öreg fák törzsében létrehozott vagy megnagyobbított odvakban fészkelnek. A kivágás és a helytelen metszés következtében ezek a fák lassan eltűnnek, ezáltal pedig csökken a fészkelőhelyek száma is. Énekesmadaraink fészkelési sikerét műodúk kihelyezésével növelhetjük. A műodúkat kertekbe, erdőkbe, parkokba valamint frissen létesített gyümölcsösökbe helyezzük ki (a fák még fiatalok), ezáltal a műodúkat elfoglaló madarak féken féken fogják tartani a rovarpopulációkat (lepkehernyók, szúnyogok, legyek stb.).
A műodúkat az illető vidéken élő fajok számára készítsük.
Hogyan készül a műodú?
Mint minden ház, az odú is meg kell feleljen bizonyos szabványoknak, ahhoz, hogy a madarak elfoglalják. Ezek főleg az odú méretére (alapfelület, röpnyílás mérete és elhelyezkedése) és a felhasznált alapanyagra vonatkoznak. Ha nem tartjuk be ezeket az előírásokat, csak az építkezési anyagot és időnket pazaroljuk, hisz a madarak nem fogják a műodút elfoglalni!
Ajánlott alapanyag a fenyődeszka. Nem használunk bútorlapot (faforgács lap) vagy bármilyen más, könnyen és gyorsan tönkremenő anyagot. Ahhoz, hogy megfelelően szigeteljen, a deszka legalább 2 cm vastagsággal kell rendelkezzen. A tartósság növelése érdekében az odú külső falát semleges, természetbe illő színűre festhetjük (barna, zöld) vagy lenolajjal kezelhetjük. A műodú teteje nagyobb kell legyen és lejtsen, hogy a víz könnyebben lefolyfasson. PVC lemezzel beboríthatjuk. A tető vagy egyik oldal mozgatható kell legyen, hogy lehessen takarítani az odút.
A műodút egy bizonyos madárfaj számára készítsük. A belső alapfelülete elég teret kell biztosítson az illető madárfaj számára, de ha túl nagy, akkor sok energiába kerül, míg fészekanyaggal kibélelik. Az odú belsejét nem csiszoljuk, nem fessük le, így a madarak könnyebben meg tudnak kapaszkodni rajta.
A röpnyílás mérete a célzott madárfaj méretétől függ. Ha ez túl nagy, a ragadozók hozzáférhetnek a tojásokhoz, fiókákhoz, így a madarak nem foglalják el. Hasonlóan fontos a röpnyílás elhelyezkedése is, ezt az odú felső egyharmadába vágjuk. Ha ennél lejjebb helyezkedik el, a madár nem lesz ahová a megfelelő mennyiségű fészekanyagot (toll, haj, moha) felhalmozza így a fiókákat az alacsony hőmérséklet, de a ragadozók is veszélyeztetik. A röpnyílás alá nem szabad pálcát helyezni, mivel ez lehetővé teszi, hogy a ragadozók könnyen hozzáférjenek a tojásokhoz és a fiókákhoz.
A műodú NEM azonos a dúcetetővel, tehát NEM SZABAD télen madéreleséggel feltölteni!
Mikor és hova helyezzük ki a műodúkat?
Mivel a szaporosási periódus a madarak számára egy igen érzékeny időszak, a műodúkat védett helyre (macskától is) szereljük fel. A fák törzsére, 3-6 m magasságra, a röpnyílással keleti vagy déli irányba helyezzük ki kampó vagy szegek segítségével.
A madarak territoriálisak, ezért a műodúk között legalább 20 m távolság kell legyen.
Ideális esetben a műodúkat már november folyamán kihelyezzük, így a költési időszak kezdetéig elég idő áll a felfedezésükre. Kemény teleken a madarak a műodúkba is meghúzódhatnak.
Ki foglalja el a műodúkat?
A helyesen elkészített műodúkat nagy eséllyel foglalják el a természetes odúkban költő fajok mint például a széncinege, kék cinege, csuszka, házi és mezei veréb, vörösbegy, seregély, füleskuvik, macskabagoly. Ezek a fajok különbözö méretű és típusú odúkat kedvelnek.
A típusú műodú
Az A típusú műodú a fakopáncsok által vájt kerek röpnyílású természetes odúkat helyettesíti. Mivel a legkisebb cinegefajok foglalják el, mint például a kék cinege, barátcinege, a legkisebb röpnyílással és belső alapfelülettel rendelkezik. A szűk röpnyílás (figyelem, csak 28 mm!) megakadályozza, hogy a nagyobb méretű fajok (széncinege, házi- és mezei veréb, csuszka) elfoglalják az odút.
Az A típusú odú tervrajzát itt találják.
A madaraknak szánt különböző típusú műodúkat más állatfajok is elfoglalhatják: méhek, poszméhek, darazsak, mókusok, pelék vagy denevérek.
B típusú műodú
A B típusú műodúkat a leggyakoribb odúlakó madarak foglalják el. A 32 mm átmérőjű röpnyílás a széncinege, örvös légykapó, mezei veréb számára készül, a 34 mm-es pedig a házi verébnek, csuszkának.
A röpnyílás méretének fontosságáról tanúskodik a csuszka is, hisz ha ez túl nagy, sárral tapasztja be, kicsinyíti le, még mielőtt a műodút elfoglalná. A fakopáncsok megrongálhatják a mesterséges odúkat, leggyakrabban elkezdik kitágítani a röpnyílást. Ezt megakadályozhatjuk, ha a röpnyílást egy fémlemezzel vesszük körül, amelyet előzetesen lecsiszoltunk, hogy megvédjük a madarak lábát a sérülésektől.
A B típusú műodúkat 1.5 – 8 m magasságra helyezzük ki.
A csapatosan fészkelő madarak számára, mint például a házi- és mezei veréb, koloniális odúkat helyezhetünk ki, azaz több B típusú odút illesztünk egymás mellé.
A B típusú odú tervrajzát itt találják.
A B típusú odúkat más állatcsoportok fajai is elfoglalhatják, főleg a poszméhek és pelék.
C típusú műodú
A C típusú műodúk félig nyitott költőládák, amelyek a fák törzsének, szikláknak vagy szakadt partoknak nyitott vagy félig nyitott üregeit utánozzák. Általában falakra helyezik ki őket, és üreglakó fajok foglalják el őket. Ugyanakkor a vad madarak számára sok minden számíthat üregnek: a vörösbegy például gond nélkül belekölt a villanyóra dobozába, elhagyott bakancsokba vagy a nem hordott ruhák zsebébe.
A bejárati nyílás mérete fajtól függően változhat a házi rozsdafarkúnak szánt 60 mm-től egészen az uráli bagoly odú 200 mm-es bejáratáig. A kihelyezési magasság szintén fajfüggő: a vörösbegynek 0.5 – 1.5 méter, a barázdabillegetőnek illetve házi vagy kerti rozsdafarkúnak 1 – 5 méter, míg a macska- és uráli bagolynak 5 – 8 méter (mind a macska- mind az uráli bagoly elfoglalja a D típusú odúkat is). Fontos figyelni arra, hogy az alacsonyan kihelyezett odúkhoz ne férjenek hozzá a kutyák és macskák! A C típusú odúkat ki lehet helyezni fákra is, de főleg településeken.
A C típusú odú tervrajzát itt találják.
D típusú műodú
A D típusú műodúk a legnagyobb méretű odú típusú költőládák, amelyek igen különböző méretű fajoknak adnak otthont. A bejárat és a beltér mérete a célzott bérlőkével arányosan növekszik, a 6 cm-es bejáratú 30 – 35 cm-es seregély odútól a macskabagolynak szánt, 20 cm-es bejáratú és 65 – 70 cm-es odúig. Ezeket az odúkat persze más lakók is elfoglalhatják, mint a kék galamb, a búbos banka, a szalakóta, vagy a füleskuvik.
A mérethez hasonlóan a kihelyezési magasság is változik, a seregélynek szánt 2 métertől egészen 8 méterig a macskabagoly számára. Vigyázat az alacsonyan elhelyezett odúk esetén, hogy ne legyenek elérhetőek a ragadozók számára! Ugyancsak legyenek óvatosak, ha nagyon magasra helyeznek ki egy odút, mindig dolgozzanak csapatban!
A D típusú odúk építéséhez használhatják az A és B típusú odúk terveit, az arányok betartásával növelve a méreteket a fajtól függően, amelynek a lakhatását segíteni akarják.
A műodúkon kívül készíthetünk molnárfecskék (csésze alakú, zárt fészek) és füsti fecskék (csésze alakú, nyílt fészek) számára is fészkeket vagy fészektálcát a rigóknak.
A műodúk karbantartása és ellenőrzése
Tél végén, a fészkelési időszak kezdete előtt ajánlott a műodúk kitakarítása, azaz a régi fészekanyag eltávolítása és az esedékes rongálódások javítása.
Áprilisban távolabbról figyelve nyomon követhetjük, hogy milyen a mozgás a műodú körül. Ha ez elfoglalódott, főleg a fiókák kikelése után válik nyilvánvalóvá, amikor a szülők naponta több száz vagy akár ezer alkalommal repülnek be csőrükben a fiókák számára megfelelő, rovarokból álló eleséggel.
A műodúk kihelyezése a Természetbarát Kertek program egyik kötelező tevékenysége, amelyről bővebben itt olvashatnak.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
