Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) 
Proiect
Dunărea Inferioară împreună cu Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai remarcabile ecoregiuni de zona umedă din lume. Dinamică hidrologică a fluviului, procesele de eroziune și sedimentare și regimul periodic al inundațiilor, determină formarea a numeroase ostroave de-a lungul graniței dintre România (111 ostroave acoperind 11.063 ha) și Bulgaria (75 ostroave acoperind 10.713 ha). Aceste ostroave găzduiesc ecosisteme de luncă bogate cum ar fi: păduri naturale de luncă, cordoane de nisip, mlaștini și canale naturale, și sunt părți integrante ale coridorului de migrație situat de-a lungul Dunării, esențial pentru distribuția a numeroase specii de animale și plante.
Principalele probleme care afectează habitatele acestor ostroave sunt managementul defectuos al pădurilor de luncă (conversia în plantații de plop) și navigația. Din totalul suprafeței ostroavelor românești, 51% reprezintă habitate naturale (păduri naturale de luncă, cordoane de nisip și mlaștini) incluse în Anexă I a Directivei Habitate reprezentând locuri importante de reproducere, hrănire și iernare pentru specii de păsări amenințate la nivel global. Așadar, conservarea ostroavelor românești este crucială pentru salvarea ecosistemelor de luncă din întregul bazin al Dunării și pentru prevenirea pierderii lor. Speciile de păsări care vor beneficia de măsuri de conservare în cadrul proiectului sunt: șoimul dunărean (Falco cherrug), codalbul (Haliaeetus albicilla), pelicanul creț (Pelecanus crispus), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) și rața roșie (Aythya nyroca). Toate aceste specii sunt listate în Anexă I a Directivei Păsări (79/409/EEC). În legislația din România cele 5 specii de păsări sunt cuprinse în Anexă nr. 3 a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
Dintre habitatele de interes comunitar, 477 ha de păduri cu salcie albă (Salix albă) și plop alb (Populus albă) și 3,4 ha de păduri aluviale cu arin negru (Alnus glutinosa) și frasinul comun (Fraxinus excelsior) vor fi administrate în regim de protecție. Aceste tipuri de habitat sunt listate în Anexă I din Directiva Habitate (92/43/EEC) și în Anexă nr. 2 a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
Proiectul este finanțat prin programul LIFE al UE și este implementat în perioada 2006 – 2010 printr-un parteneriat dintre APM Călărași, WWF, ȘOR, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice și Direcția Silvică Călărași. Are ca scop protejarea și menținerea biodiversității habitatelor și speciilor ostroavelor de pe Dunăre și managementul adaptativ al pădurilor de luncă. Este structurat pe 38 de acțiuni care vizează activități de conservare, management al habitatelor și speciilor de pe ostroave și de conștientizare publică.
Obiective specifice:
• protejarea și menținerea habitatelor și speciilor de pe 8 ostroave situate pe Dunăre: Ciocănești. Haralambie, Șoimul, Albina. Fermecatul. Cianul Nou, Tramsani, Turcescul,
• desemnarea celor 8 ostroave că situri Natura 2000
• asigurarea unui management adecvat pentru pădurile naturale și seminaturale de luncă
• dezvoltarea și implementarea unor planuri de management pentru cele 8 ostroave cuprinse în proiect
• crearea unor condiții de siguranță corespunzătoare pentru speciile de păsări (platforme pentru cuibărit pentru codalb și șoimul dunărean)
• reconstrucția pădurilor de luncă într-o zonă pilot, rezultatele urmând a fi implementate la scară largă pe ostroavele de pe Dunăre
• 953,5 ha de pădure naturală și seminaturală de luncă protejate
• 16 ha reîmpădurite cu specii native
• 10 ha împădurite cu specii native
• 10 hectare de pădure naturală desemnate ca arii strict protejate și ca fond genetic
• arii de regenerare naturală protejate pe toate cele 8 insule
• creșterea suprafeței siturilor Natura 2000
• creșterea efectivelor păsărilor pe aceste ostroave ca rezultat al îmbunătățirii condițiilor de reproducere și hrănire și a reducerii zgomotului și evenimentelor perturbatoare
• va fi încurajată regenerarea naturală a pădurii de luncă
• exemple de bune practici de management pentru ostroavele de pe Dunăre
• continuarea eforturilor de protejare a habitatelor de pădure de luncă de-a lungul Dunării Inferioare și contribuție semnificativă la implementarea Programului Coridorul Verde al Dunării Inferioare.
