Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Ieșiți în natură și sărbătoriți Ziua Păsărilor! 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) 
Proiect
Un indicator pentru pădurile cu importanță biologică ridicată este maturitatea (rezultatul unei durate mari de existență a acesteora, caracterizată prin evoluție naturală). Pădurea trebuie să fie de asemenea suficient de întinsa ca să permită supraviețuirea pe termen lung a populațiilor speciilor rezidente. Asemenea calități sunt acum foarte rare în Europa, unde majoritatea pădurilor au fost folosite în ultimele secole de către societatea umană și care au nevoie acum de refacere și protecție. Identificarea pădurilor cu importanță biologică ridicată (BIFs) și vizualizarea distribuției acestora cu ajutorul hărților reprezintă un pas preliminar în direcția conservării acestor valori naturale și a managementului durabil al acestora.
BIFs reprezintă de asemea o componentă de bază a unei rețele ecologice funcționale la nivel zonal, regional (sau în anumite cazuri chiar mai larg) și joacă un rol crucial: atât de puncte fierbinți (concentrări) de biodiversitate cât și de coridoare ecologice. Sunt habitate care găzduiesc specii rare și amenințate iar uneori ele însele reprezintă ecosisteme forestiere amenințate.
Background
Cartarea BIF a avut loc în acest context pentru prima dată în Țările Baltice (Baltic Forest Mapping BFM), un proiect relizat în colaborare de către BirdLife Finlanda, WWF și partenerii BirdLife din Estonia, Letonia și Lituania. Proiectul a fost finalizat în 2003. Începând cu 2005 proiectul a fost implementat în Polonia și Belarus (BPFM) de către European Forest Task Force din cadrul BirdLife (FTF), împreună cu partenerii BirdLife din aceste țări.
Scopul principal a fost identificarea și cartarea pădurilor cu (potențial) importanță biologică ridicată în România și Bulgaria, revizuirea statutului actual de protecție al acestora și propunerea unor măsuri concrete de management. BIFs în Bulgaria și România au fost selectate pe baza unui set de criterii generale adaptate la condițiile locale.
Proiectul a fost lansat în martie 2007 și a durat doi ani.
Finanțatorul proiectului este Aage V. Jensen Charity Foundation, din Danemarca.
Rezultate
Rezultatul proiectului a fost elaborarea unei baze de date GIS obținută în urmă procesului de filtrare a bazelor de date forestiere existente. În plus, baza de date a fost completată din alte surse (baze de date ale altor instituții, imagini satelitare, verificări în teren etc.) Baza de date este organizată pe trei nivele (arboret, nivel superior de organizare , caroiaj complex de 25 de hectare). Rezultatele BRFM sunt prezentate într-un mod ușor accesibil și pot fi vizualizate de către publicul interesat pe internet (vezi site-ul oficial al proiectului aici). De asemenea rezultatele vor fi disponibile și pe CD-ROM. Informațiile sensibile – precum prezența unor specii amenințate – nu vor fi făcute publice.
Folosirea rezultatelor
Hărțile rezultate împreuna cu bazele de date din Bulgaria și România pun în evidență extinderea și starea rețelei de păduri protejate, ca întreg funcțional. Cartarea va putea identifica eventualele lacune în rețeaua existentă – rezultate care vor ajuta la identificare unor păduri (de un anumit tip) care vor fi necesare în completarea rețelei, precum și la identificarea zonelor care necesită reconstrucție ecologică. Rezultatele vor putea ajuta la viitoarele planuri de management (și amenajamente) precum și procesul de certificare forestieră (FSC – care cere protecție eficientă pentru pădurile cu valoare ridicată de conservare – HCVFs – conform articolului 9 FSC). Baza de date on line poate fi de asemenea folosită în cercetarea științifică, în dezvoltarea turismului, în educație ecologică precum și în promovarea conservării.
Coordonarea și conducerea proiectului
Proiectul a fost coordonat de European Forest Task Force din cadrul BirdLife
Președintele comitetului de coordonare: Dr. Andrzej Bobiec (atb.ftf@gmail.com)
Coordonatorul proiectului: Diyana Kostovska (diyana.kostovska@bspb.org)
Implementarea proiectului
Proiectul a fost implementat în cooperare de către Societatea Ornitologică Româna (SOR/BirdLife România) și Societatea Bulgară pentru Protecția Păsărilor (BSPB/BirdLife Bulgaria)
Cristi Domsa (cristi.domsa@sor.ro) – National Forest Officer, SOR
Vanya Ratarova (vanya.ratarova@bspb.org) – National forest officer, BSPB
