Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) Știri
Rândunica la ea acasă, iarna
20 decembrie 2020
Rândunica, Pasărea Anului 2020, este de câteva luni în teritoriile sale de iernare. Acolo unde am vrea și unii dintre noi să fim zilele acestea – în țările calde. Nu e foarte precisă localizarea, dar tot este mai exactă decât ceea ce se credea mai demult că ar face păsările în sezonul rece.
Cum vă spuneam în articolul Rândunica, de la legendă la realitate, în trecut oamenii credeau că rândunelele hibernează pe fundul lacurilor sau al mărilor. În timp oamenii de știință au adunat informații valoroase. Însă abia la începutul secolului XX, datorită recapturării în Africa de Sud a unui exemplar inelat în Anglia, s-a demonstrat că rândunelele din Europa își petrec iarna în Africa, elucidând astfel un mister care a fascinat omenirea mii de ani.
Inelarea a fost multă vreme singura modalitate de studiere a deplasărilor păsărilor sălbatice. Este și acum o activitate care furnizează cunoștințe importante. Însă efortul este imens, raportat la rezultatele obținute: din mii de păsări inelate se recapturează doar câteva exemplare. Iar aceste recapturări nu furnizează date despre traseul complet urmat de pasăre. Aflarea rutelor de migrație ale păsărilor mari a fost posibilă prin intermediul transmițătoarelor echipate cu sistem GPS, care transmit informațiile înregistrate către cercetători folosind sateliții sau rețeaua GSM. Rutele de deplasare ale păsărilor mici, care nu pot purta în zbor greutăți mari, au fost stabilite cu mai mare precizie abia după apariția geolocatoarelor. Prima pasăre astfel echipată, și-a luat zborul în 2007.
Geolocatoarele sunt niște dispozitive extrem de ușoare, cântărind 0.3 grame, care pot fi montate pe păsări cu greutate mai mare de 7 grame. Conțin un senzor de lumină, un ceas, o baterie și un sistem electronic care procesează și înmagazinează informația colectată. Ele folosesc lumina zilei (ora răsăritului și a apusului raportată la ceasul intern al geolocatorului) pentru a estima locația păsării. Greutatea redusă, prețul relativ mic și durata de viață lungă sunt punctele forte ale acestei tehnologii.
Dar acest tip de monitorizare prezintă și dezavantaje. Chiar dacă sunt ușoare, unele studii arată că amplasarea geolocatoarelor pe păsări afectează negativ reproducerea și chiar supraviețuirea acestora. O altă provocare e legată de faptul că pentru a accesa informația, pasărea trebuie recapturată, raportul fiind totuși foarte bun (comparativ cu inelarea): 1 pasăre recapturată la 5 păsări echipate cu geolocatoare. Acest neajuns este contracarat prin studierea acelor specii care se reîntorc cu fidelitate în aceleași locații să cuibărească sau să ierneze, făcând mai ușoară prinderea lor. De asemenea, datele furnizate nu sunt foarte precise (comparativ cu locațiile furnizate de transmițătoarele dotate cu sistem GPS). Se încearcă rezolvarea acestui aspect prelucrând informațiile prin programe speciale și prin automatizarea analizei datelor obținute. Desigur, cu cât numărul de geolocatoare recuperate este mai mare, cu atât datele obținute sunt mai precise.
Geolocatoarele s-au folosit cu succes și pentru studierea deplasărilor rândunicilor în Europa, Asia și America de Nord. Prin procesarea datelor astfel furnizate putem avea o mai bună imagine asupra culoarelor de migrație ale acestor păsări emblematice, mesageri ai noilor începuturi.
Însă chiar și cu minusurile enumerate mai sus, datele rezultate folosind această tehnologie sunt deosebit de valoroase. Prin intermediul lor, oamenii de știință obțin informații care îi ajută să înțeleagă mai bine deplasările sezoniere ale păsărilor. Cunoașterea locurilor de cuibărire și de iernare, dar și a punctelor de odihnă și hrănire de pe rutele de migrație, constituie un avantaj considerabil în efortul de conservare al speciilor problematice. Schimbările climatice pun presiune în plus pe păsările sălbatice, iar acestea au nevoie de tot ajutorul pe care știința îl poate oferi.
Chiar dacă ne despărțim de rândunică din postura de Pasărea Anului, ne-ar plăcea să o revedem cu bine în primăvară, sosită din nou, după o călătorie fără mari pericole. Ar fi frumos, ca la sosirea lor aici, acasă, să își mai găsească locurile de cuibărit intacte. Este ceva ce putem face cu ușurință pentru vestitorii primăverilor noastre.
Bibliografie
Liechti, F., W. Witvliet, R. Weber & E. Bächler (2013) – First evidence of a 200-day non-stop flight in a bird.
McKinnon, E., A., Love, O., P. – Ten years tracking the migrations of small landbirds: Lessons learned in the golden age of bio-logging
Pancerasa, M., Sangiorgio, M., Ambrosini, R., Saino, N., Winkler, D., W., Casagrandi, R. (2019) – Reconstruction of long-distance bird migration routes using advanced machine learning techniques on geolocator data
Scandolara, C., D. Rubolini, R. Ambrosini, M. Caprioli, S. Hahn, F. Liechti, A. Romano, M. Romano, B. Sicurella & N. Saino (2014) – Impact of miniaturized geolocators on barn swallow Hirundo rustica fitness traits
Wieland Heim, W. & all (2020) – Using geolocator tracking data and ringing archives to validate citizen-science based seasonal predictions of bird distribution in a data-poor region
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
