Share

Rândunica la ea acasă, iarna

Rândunica, Pasărea Anului 2020, este de câteva luni în teritoriile sale de iernare. Acolo unde am vrea și unii dintre noi să fim zilele acestea – în țările calde. Nu e foarte precisă localizarea, dar tot este mai exactă decât ceea ce se credea mai demult că ar face păsările în sezonul rece.

Cum vă spuneam în articolul Rândunica, de la legendă la realitate, în trecut oamenii credeau că rândunelele hibernează pe fundul lacurilor sau al mărilor. În timp oamenii de știință au adunat informații valoroase. Însă abia la începutul secolului XX, datorită recapturării în Africa de Sud a unui exemplar inelat în Anglia, s-a demonstrat că rândunelele din Europa își petrec iarna în Africa, elucidând astfel un mister care a fascinat omenirea mii de ani.

Inelarea a fost multă vreme singura modalitate de studiere a deplasărilor păsărilor sălbatice. Este și acum o activitate care furnizează cunoștințe importante. Însă efortul este imens, raportat la rezultatele obținute: din mii de păsări inelate se recapturează doar câteva exemplare. Iar aceste recapturări nu furnizează date despre traseul complet urmat de pasăre. Aflarea rutelor de migrație ale păsărilor mari a fost posibilă prin intermediul transmițătoarelor echipate cu sistem GPS, care transmit informațiile înregistrate către cercetători folosind sateliții sau rețeaua GSM. Rutele de deplasare ale păsărilor mici, care nu pot purta în zbor greutăți mari, au fost stabilite cu mai mare precizie abia după apariția geolocatoarelor. Prima pasăre astfel echipată, și-a luat zborul în 2007.

Acvilă țipătoare mică echipată cu transmițător satelitar

Geolocatoarele sunt niște dispozitive extrem de ușoare, cântărind 0.3 grame, care pot fi montate pe păsări cu greutate mai mare de 7 grame. Conțin un senzor de lumină, un ceas, o baterie și un sistem electronic care procesează și înmagazinează informația colectată. Ele folosesc lumina zilei (ora răsăritului și a apusului raportată la ceasul intern al geolocatorului) pentru a estima locația păsării. Greutatea redusă, prețul relativ mic și durata de viață lungă sunt punctele forte ale acestei tehnologii.

Dar acest tip de monitorizare prezintă și dezavantaje. Chiar dacă sunt ușoare, unele studii arată că amplasarea geolocatoarelor pe păsări afectează negativ reproducerea și chiar supraviețuirea acestora. O altă provocare e legată de faptul că pentru a accesa informația, pasărea trebuie recapturată, raportul fiind totuși foarte bun (comparativ cu inelarea): 1 pasăre recapturată la 5 păsări echipate cu geolocatoare. Acest neajuns este contracarat prin studierea acelor specii care se reîntorc cu fidelitate în aceleași locații să cuibărească sau să ierneze, făcând mai ușoară prinderea lor. De asemenea, datele furnizate nu sunt foarte precise (comparativ cu locațiile furnizate de transmițătoarele dotate cu sistem GPS). Se încearcă rezolvarea acestui aspect prelucrând informațiile prin programe speciale și prin automatizarea analizei datelor obținute. Desigur, cu cât numărul de geolocatoare recuperate este mai mare, cu atât datele obținute sunt mai precise.

Geolocatoarele s-au folosit cu succes și pentru studierea deplasărilor rândunicilor în Europa, Asia și America de Nord. Prin procesarea datelor astfel furnizate putem avea o mai bună imagine asupra culoarelor de migrație ale acestor păsări emblematice, mesageri ai noilor începuturi.  

Urmărirea rândunicilor cu ajutorul geolocatoarelor într-un proiect european (Italia – Elveția, Liechti et al., 2015 și Pancerasa et. al., 2019): mov – locații calculate de geolocatoare; negru – locații obținute după procesarea datelor

Însă chiar și cu minusurile enumerate mai sus, datele rezultate folosind această tehnologie sunt deosebit de valoroase. Prin intermediul lor, oamenii de știință obțin informații care îi ajută să înțeleagă mai bine deplasările sezoniere ale păsărilor. Cunoașterea locurilor de cuibărire și de iernare, dar și a punctelor de odihnă și hrănire de pe rutele de migrație, constituie un avantaj considerabil în efortul de conservare al speciilor problematice. Schimbările climatice pun presiune în plus pe păsările sălbatice, iar acestea au nevoie de tot ajutorul pe care știința îl poate oferi.

Predicții ale traseelor urmate de rândunici într-un proiect asiatic (Asia de Est, Heim et al., 2020): triunghiuri – estimări pe baza geolocatoarelor; linie punctată – trasee obținute cu ajutorul inelărilor; zonele gri: teritoriile de cuibărire.

Chiar dacă ne despărțim de rândunică din postura de Pasărea Anului, ne-ar plăcea să o revedem cu bine în primăvară, sosită din nou, după o călătorie fără mari pericole. Ar fi frumos, ca la sosirea lor aici, acasă, să își mai găsească locurile de cuibărit intacte. Este ceva ce putem face cu ușurință pentru vestitorii primăverilor noastre.

Bibliografie

Liechti, F., W. Witvliet, R. Weber & E. Bächler (2013) – First evidence of a 200-day non-stop flight in a bird.

McKinnon, E., A., Love, O., P. – Ten years tracking the migrations of small landbirds: Lessons learned in the golden age of bio-logging

Pancerasa, M., Sangiorgio, M., Ambrosini, R., Saino, N., Winkler, D., W., Casagrandi, R. (2019) – Reconstruction of long-distance bird migration routes using advanced machine learning techniques on geolocator data

Scandolara, C., D. Rubolini, R. Ambrosini, M. Caprioli, S. Hahn, F. Liechti, A. Romano, M. Romano, B. Sicurella & N. Saino (2014) – Impact of miniaturized geolocators on barn swallow Hirundo rustica fitness traits

Wieland Heim, W. & all (2020) – Using geolocator tracking data and ringing archives to validate citizen-science based seasonal predictions of bird distribution in a data-poor region

Dacă ți-a plăcut, distribuie
Comenzile primite de luni până vineri vor fi prelucrate în prima zi lucrătoare din săptămâna următoare. Comenzile primite sâmbăta sau duminica vor fi prelucrate după 10 zile lucrătoare.
+