Share

Știri

Păsărari, cu mic, cu mare

3 aprilie 2023

Pasiunile și hobby-urile nu sunt străine nici celor mai mici dintre noi. Și nu de puține ori sunt de durată. Adulți fiind, savurăm sau colectăm aceleași experiențe, senzații și obiecte care ne încântau încă din fragedă pruncie. Nu fac excepție nici iubitorii de păsări și natură, care, uneori, sunt chiar aici, lângă noi - juniorii SOR.

După o zi grea de teren, fixăn cunoștințele printr-un somn odihnitor.
Turele de birdwatching alături de seniori, sunt un bun start pentru juniorii SOR.

Cum desigur știe și simte orice educator, probabil principala recompensă a unui dascăl e atunci când vede învățăcei curioși, dornici să afle cât mai multe și bucuroși să le înțeleagă pe toate. Și aici trebuie să recunoaștem, educatorii pentru natură au un avantaj de necontestat. Când copiii învață despre natura înconjurătoare, fie că materia predată e despre păsări, mamifere, reptile, insecte sau plante, entuziasmul lor este evident și, de cele mai multe ori, molipsitor. E un element esențial pentru un profesor, un impuls periodic necesar pentru a merge mai departe. Un astfel de moment este pentru noi cumpăna dintre ani, perioada în care primim cele mai multe rapoarte din partea celor mai mici membri ai noștri, juniorii SOR. Sau îi mai puteți găsi în conversațiile noastre sub numele colocvial de „juvenilii noștri”, căci încă nu au trecut la „penajul de adult”. Sperăm ca, odată dobândit, să îl poarte și pe acesta cu tot atâta perseverență prin natură, precum își poartă acum puful și tinerele pene.

Căci asta aflăm din rapoartele trimise nouă, în loc de cotizația anuală a membrilor minori: le place mult să iasă în natură. Primim informații fie din parcul din jurul blocului sau de pe malul râului din localitatea natală, fie din locuri îndepărtate, dar pline de specii frumoase și/sau rare, unde ajung cu ajutorul dat de părinți sau de ornito-mentorii pe care unii îi au deja în jurul lor. Și dacă ies, să nu vă închipuiți că stau degeaba. E multă muncă, mult efort, oboseala e mare uneori, dar și recompensele pe măsură.

Dar ce fac juniorii noștri tot anul?

  • Merg pe teren. Fac asta în zi de vară, până-n seară, dar și primăvara, iarna și toamna. Fiecare anotimp are bucuriile lui ornitologice, schemele de monitorizare și evenimentele dedicate. Astfel, fie că numără păsări de apă la MidWinter, migratoare de toamnă la EuroBirdwatch sau la Maratonul de la Agigea, cuiburi de rândunele, lăstuni și berze, fie pur și simplu observă păsările sălbatice întâlnite în ieșirile clasice de birdwatching. Se mai întâmplă ca în astfel de excursii să mai atragă câte un coleg, vecin, prieten, punând umărul deja la ornito-evanghelizarea pe care ne străduim să o facem.
  • Merg în vizită la Antipa. Cum prea bine știu cei ce încearcă să identifice tot ce zboară, uneori e cam greu, căci obiectul observației nu stă cuminte și nici în poziții numai bune de evidențiat caracterele ajutătoare. Astfel, e mai mult decât binevenită o vizită gratuită la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (oferită de către cei de la muzeu în baza cardului de membru), pentru a confrunta speciile văzute în zbor cu variantele lor imobile, surprinse în dioramele de la muzeu.
  • Colectează date. Ai noștri tineri nu doar că observă aceste înaripate, dar consemnează observațiile făcute, lucru important pentru specialiști, pentru care fiecare informație corectă despre prezența speciilor este un plus. Încep ușor, completând jucăușe și colorate Jurnale de teren, cu fotografii și elemente ajutătoare de identificare. Dar cei mai mari și mai perseverenți au deja cont în baza noastră de date Ornitodata, unde încarcă date la fiecare ieșire în natură, fie ea și urbană. Practic, câțiva dintre ei vor contribui la viitoarele atlase ornitologice urbane ale orașelor în care locuiesc! Uite cum din pasiune faci și știință – citizen science sau știință cetățenească, cum ar veni.
  • Sunt voluntari. Pentru că le place și pentru că vor să ajute și să învețe cât mai multe, juvenilii noștri sunt prezenți acolo unde e nevoie de ei. Astfel, au ajuns ca voluntari (începători, dar unii promițători) la Stațiunea de inelare Agigea, la evenimentele noastre cu public Ziua Păsărilor, Noaptea Privighetorilor sau Atelierul de hrănitori, la alte proiecte și activități educative, precum Școala de vară Grow Wild de la Cluj.
  • Sunt elevi. Dar altfel de elevi, și nu doar în timpul școlii altfel. Sunt implicați în proiectul Școli prietenoase cu natura derulat la ei în școli. Acolo unde se poate, cum e cazul fericit de la Baia Mare, juniorii pot merge la Clubul de ornitologie de la Palatul copiilor. Unde se învață despre păsări, puțin altfel decât la orele clasice de biologie. Și astfel, pasiunea crește.
  • Sunt profesori pentru colegii lor. Altruiști, nu vor să țină totul pentru ei, așa că nu ratează nicio ocazie de a vorbi colegilor lor despre păsări, natură și protecția a tot ce e viu. Am văzut rapoarte care conțineau prezentări generoase despre păsări. Am citit în rapoarte despre elevi – de-ai noștri membri, evident – care au coordonat la ei în școală activitățile derulate în cadrul proiectului nostru „Școli prietenoase cu natura”. Sperăm să îi țină entuziasmul cât mai mult!
  • Sunt fotografi. Destul de mulți dintre cei care ies în natură prind și microbul fotografiei. E de înțeles, ar vrea să păstreze imaginile acelea pentru totdeauna, iar memoria vizuală nu ne poate ajuta aici. Prin intermediul lentilei lor beneficiem de noi fotografii. Surprind în cadre atât păsări, insecte, plante și peisaje, cât și evenimente la care participă. Unele ajung și în materialele noastre.
  • Sunt constructori. Fie în cadru organizat, fie acasă, din proprie inițiativă, participă cu elan la construirea de cuiburi artificiale, de hrănitori, hoteluri de insecte sau alte dispozitive prietenoase cu păsările și cu alte viețuitoare. Meșteșugul acesta nu mai are multe secrete pentru micii noștri naturaliști. Tot ei sunt cei care asigură și întreținerea acestora, curățând cuiburile amplasate și alimentând hrănitorile iarna.

Cam aceasta ar fi, în linii mari, fișa postului pentru membrul junior SOR. Deci, dacă aveți pe lângă casă sau cunoașteți candidați pentru postul descris mai sus, îi puteți trimite către SOR, vom avea grijă să le arate și mai bine CV-ul după întâlnirea cu comunitatea de păsărari de aici. Beneficiile sunt uneori dincolo de așteptări. E cumva normal, membru SOR fiind, să înveți mai multe despre natură și păsări, să construiești relații durabile cu persoane care au aceleași pasiuni, e frumos din partea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” că ne permite accesul gratuit pe baza cardului de membru SOR, fapt pentru care suntem recunoscători. Dar uite, se poate întâmpla un lucru neplăcut, cum ar fi pierderea portmoneului, care este găsit în cele din urmă (lucru plăcut, să recunoaștem) chiar datorită cardului de membru din dotare. Dar nu în ultimul rând, e vorba și de bucuria de a dărui din timpul și entuziasmul tău, pentru a sprijini organizația noastră și prin ea păsările și natura.

Când îți plac păsările și natura încă de mic, când vei ajunge mare vei fi mult mai pregătit să le protejezi!

Membri juniori SOR pe post de voluntari la Școala de vară Grow Wild 2022 de la Cluj.
Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter

Homepage


Contact


Munca noastră

Știri

Proiecte în desfășurare

Proiecte încheiate


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România