Share

Atlasul Păsărilor din București

Atlasul poate avea influențe în domenii precum cercetarea și educația, poate fi o unealtă pentru planificarea strategiilor de conservare a speciilor dar mai ales poate influența luarea deciziilor care au impact asupra orașului în care locuim (tipul construcțiilor, păstrarea spațiilor verzi, pesticidele utilizate, etc.).

Proiectul a adus o explozie de observații asupra păsărilor din zona București. O analiză a tuturor datelor oficiale SOR din zonă arată că primele observații au fost făcute în 2007 prin programul CBM (122 de observații), urmate de observații ocazionale și alte observații CBM, însumând un număr de aproximativ 900 de observații la finalul anului 2015. 

În 2016 sunt efectuate primele observații standardizate în cadrul proiectului Atlasul Păsărilor din București, iar în perioada aprilie-mai a acelui an au fost adunate peste 1700 de observații. Datele au fost adunate din 95 de pătrate, însă doar 28 au fost parcurse parțial conform metodologiei.

In 2017, în perioada aprilie-mai au fost efectuate peste 3000 de observații, plus multe altele în afara perioadei. Din 70 de pătrate au fost adunate date, însă doar 21 au fost parcurse parțial conform metodologiei.

În 2018 am primit și mai mult ajutor din partea voluntarilor, au fost realizate peste 4000 de observații și vizite standard în 41 de pătrate iar în 2019 sunt înregistrate peste 3500 de observații.

Anul 2020 vine cu o provocare pentru toată lumea, apariția virusului SARS-CoV-2 a avut un impact și asupra colectării datelor pentru atlas, astfel în acel an au fost adunate date mai mult în luna mai, însumând puțin peste 3400 de observații pentru perioada aprilie-mai, destul de multe având în vedere ca în aprilie au fost extrem de puține observații.

În 2021 sunt înregistrate peste 5000 de observații doar în perioada aprilie-mai, din totalul de peste 8000 de observații pentru întregul an.

Recordul este atins în 2022 cu peste 8000 de observații în perioada aprilie-mai!

În prezent avem 127 de pătrate complete, cu cele 2 vizite standard, alte 2 pătrate cu o singura vizită. Deși au fost parcurse toate pătratele prioritare, cele din zona centrală a orașului, ne rămân alte 124 de pătrate de la perifierie pe care le vom parcurge în anii următori.

După primii doi ani de teren am realizat că este foarte greu să adunăm într-un timp scurt date din toate cele 251 de pătrate, un scenariu mai realist ar fi să parcurgem pătratele din centrul orașului, acolo unde avem majoritatea parcurilor, lacurilor dar și „miezul” urban. Pentru a selecta pătratele din centrul orașului am trasat un cerc cu raza de 6 km care cuprinde 109 pătrate prioritare.

Numărul speciilor observate și numărul observatorilor din perioada de colectare a datelor pentru atlas conform cu baza de date SOR

Numărul observațiilor pe ani pentru zona București conform cu baza de date SOR (Ornitodata)

Distribuția pătratelor parcurse de observatori și numărul vizitelor efectuate de aceștia pentru fiecare pătrat în perioada aprilie-mai 2016-2022. Pătratele din interiorul cercului sunt prioritare.

Distribuția observațiilor efectuate în perioada aprilie-mai 2016-2022

Specii

Pentru perioada atlasului, aprilie-mai, în 2016 au fost observate 75 de specii de păsări,  în 2017 au fost observate 98 iar în 2018 și 2019 au fost observate 95. În 2020, datorită pandemiei generate de virusul SARS-CoV-2 și a restricțiilor naționale impuse pentru combaterea virusului, au fost efectuate observații doar în luna mai, putând fi observate un număr de 80 de specii, iar în 2021 situația fiind mai bună au fost observate 127 de specii. Cel mai mare număr a fost atins în 2022 fiind observate 140 de specii doar în perioada aprilie-mai. Până în prezent, însumat s-au observat aproximativ 160 de specii de păsări pe teritoriul orașului în perioada aprilie-mai a ultimilor 7 ani, cuibăritoare dar și de pasaj. Dacă luam în calcul și celelalte luni din perioada 2016-2022 atunci avem peste 200 de specii.

Mulțumiri
Mulțumim tuturor observatorilor implicați în proiect, atât celor care au adunat date conform metodologiei dar și celor cu observații ocazionale sau care au monitorizat cuiburile SOR amplasate în parcuri.

Observații standard + ocazionale:
Alexandra Ion
Ana Raluca Opriș
Alin Bada
Cătălin Moroșan
Cristian Moiceanu
Ciprian Fântână
Dani Drăgan
Dorin Damoc
Emil Todorov
Felix Pîrvan
Florin Chirilă
Iulia Anania
Iulia Dragne
Jinga Radu
Lidia Panțîru
Livia Gyongyosi
Paul Țibu
Magda Achim
Mihai Avedic
Mihai Zachi
Sebastian Bugariu
Silvian Păduraru
Silviu Panțîru
Ștefan Duluță
Viorel Căpățîna

Monitorizare cuiburi:
Alexandra Damian
Alexandru Dumitru Merisan
Alexandru Mandache
Alina Florea
Alina Violeta Alexandru
Ana Raluca Opriș
Anca Ciocoiu
Andreea Dușencu
Andreea Rau-Neacșu
Andreea Lazăr
Andrei Harro
Antomie Daria Maria
Beatrice Mihaela Ipate
Bianca Elena Iliescu
Blăgoi Daniela
Bogdan Tănase
Camelia Șerban
Claudia Campeanu
Cristian Moiceanu
Daniela Blogoi
Denisa Angheliță
Doru Spac
Gabriel Bescu
Ghiță Maria
Helen Beatrice Sforaru
Ioana Vînău
Ionel Pământ
Ionela Petrescu
Iulia Anania
Kevin Ruben Roșca
Livia Gyongyosi
Mădălina-Daniela Dughiană
Magda Achim
Mario Bichir
Nicoleta Bușe
Rebeca Panait
Roxana Simon
Silvian Păduraru
Ștefan Duluță
Vali Stănică
Violeta Elena Bogoros
Vladut Andrei Simion