Share

Atlasul Păsărilor din București

Atlasul poate avea influențe în domenii precum cercetarea și educația, poate fi o unealtă pentru planificarea strategiilor de conservare a speciilor dar mai ales poate influența luarea deciziilor care au impact asupra orașului în care locuim (tipul construcțiilor, păstrarea spațiilor verzi, pesticidele utilizate, etc.).

I. Metoda căutării active (Active timed area search) pentru determinarea răspândirii şi evaluarea semicantitativă a populaţiilor de păsări cuibăritoare.

Modul de înregistrare al datelor:
Datele vor fi colectate prin intermediul aplicației Ornitodata, care este foarte ușor de folosit și oricând la îndemână, putând fi accesată atât prin intermediul telefonul mobil, cât și de pe calculator. Datele colectate vor fi introduse în baza de date națională SOR ORNITODATA.

Observatorul trebuie să își instaleze și să își creeze un cont  în această aplicație. Folosind telefonul, orice observație se poate marca rapid și ușor.

După terminarea observațiilor, datele colectate vor fi transmise către contul din Ornitodata prin butonul ,Încărcare date”

Cei interesați pot afla detalii privind utilizarea acestei aplicații de aici. De asemenea, pot participa la sesiuni de training privind utilizarea aplicației pentru diferitele metodologii, sesiuni oferite de specialiștii SOR. 

Principiul metodei:
Pentru fiecare pătrat de 1×1 km sunt necesare 2 vizite anuale de 1 oră (în timpul dimineții). Este o metodă foarte simplă, folosită în mai multe proiecte de atlase de păsări. Metoda seamănă de fapt foarte mult cu un birdwatching obişnuit. Sunt numai două ,,restricţii”: una este legată de zona de observaţie (limitată la pătratul de 1 x 1 km) şi cealaltă de timpul petrecut în pătrat (limitat la 1 oră). Este o căutare activă a păsărilor în pătratul de 1 x 1 km ales de către observator, printr-o deplasare cu o viteză obişnuită în care se încearcă acoperirea cât mai bună a suprafeţei pătratului şi vizitarea tuturor tipurilor de habitate. Dacă este nevoie, observatorul se poate opri din mers pentru mai multe minute.

Cei care nu au GPS pot folosi aplicația GPX Viewer pentru a vizualiza limita pătratelor. Participanții vor solicita de la organizatori fișierul gpx cu aceste limite.

Observatorul trebuie să își planifice vizita în avans folosind o harta detaliată (cel mai indicat este folosirea softurilor Google Earth / Google Maps), astfel încât să își decidă modul cel mai eficient de parcurgere a pătratului ales, acoperind cât mai mult din suprafața acestuia și încadrându-se în timp. Se vor folosi căile de acces existente (străzi). În caz de vreme ploioasă şi/sau cu vânt puternic este mai bine să amânăm observaţiile pe o altă zi.

Exemplu de pătrat utilizat pentru colectarea datelor (în stânga) și traseul de o oră prestabilit cu ajutorul Google Maps (în dreapta), click dreapta: Directions from here – Directions to here, mutați bulinele albastre pentru a modifica traseul.

Ce informații colectăm?
1. Specia și numărul indiviziilor văzuţi şi/sau auziţi;
2. Comportamentul privind probabilitatea cuibăritului folosind categoriile din rubrica Activitate atunci când se realizează înregistrarea unei observații;
3. Vârsta (adult, juvenil etc);

4. Sexul (la speciile cu dimorfism sexual)
5. Alte observatii relevante, dacă este cazul (Comentarii).

Când se fac observaţiile?

Observaţiile generale pentru speciile diurne se fac de două ori pe an: prima ieșire are loc între 1 aprilie şi 30 aprilie, a doua între 1 mai şi 15 iunie. Între cele două observaţii trebuie să fie un interval minim de 14 zile.
Numărătoarea păsărilor se va face în intervalul 5:00 – 10:00, deoarece păsările sunt mai active în această perioadă a zilei (orele mai timpurii sunt preferate şi în zonele cu circulaţie intensă, unde zgomotul produs de maşini poate acoperi cântecul păsărilor; cel mai bun interval pentru zonele aglomerate este între 5:00 – 7:00). Într-o dimineaţă se pot monitoriza 2-3 pătrate învecinate.

II. Observaţii ocazionale ale speciilor cuibăritoare din București

Pentru completarea datelor obţinute prin Metoda căutării active se vor nota şi observaţiile ocazionale. În perioada martie-mai, indiferent de ora la care vă aflaţi în orice zonă a orașului puteţi înregistra toate speciile observate tot prin intermediul aplicației Ornitodata. Pentru speciile nocturne este bine să se facă observații ocazionale la 1-2 ore după apusul soarelui.

Sunt acceptate și observații vechi ale speciilor cuibăritoare, dar acestea să nu fie mai vechi de 2011. Cei ce dețin astfel de informații sunt rugați să le centralizeze sub formă tabelară și să le trimită organizatorilor atlasului. Tabelul va cuprinde câmpuri cu următoarele informații: specia, număr indivizi, sex, activitatea indivizilor observați și pătratul în care a fost efectuată observația.

Când se trimit datele către organizatori?
La finalul fiecărei vizite din teren, vor fi trimise din aplicație către baza de date Ornitodata toate observațiile.  și va fi notificat coordonatorul programului despre efectuarea vizitei printr-un mail pe adresa: dani.dragan@sor.ro.