Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Ieșiți în natură și sărbătoriți Ziua Păsărilor! 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) 
Vegetația
Indiferent dacă vorbim de sate sau orașe, viața păsărilor și a altor animale este condiționată de existența spațiilor verzi. În mediul urban, alături de parcuri, o importanța deosebită au grădinile caselor, care, dacă nu sunt încă, pot deveni mici oaze pentru vietățile citadine.
În multe cazuri însă grădinile reprezintă ultimul refugiu pentru o mulțime de animale, care în mod direct sau indirect sunt alungate de peste tot și combătute prin diferite metode, care mai de care mai brutale. O grădină este atractivă pentru fauna urbanizată numai dacă îi asigură în același timp locuri de reproducere, de adăpost și de hrănire, atât în timpul verii, cât și în perioada de iarnă.
Aceste condiții sunt întrunite numai dacă vegetația grădinii este variată, structurată mozaical și pe mai multe niveluri. Prin urmare existența copacilor batrâni, a tufărișurilor sau a speciilor de plante veșnic verzi este tot atât de importantă, precum prezența pajistii și a plantelor decorative prin flori.
Pomii și arbuștii autohtoni (soc, măceș) au o valoare mult mai mare pentru o grădina verde decât cele decorative, deoarece în perioada de înflorire atrag insectele polenizatoare, iar pe parcursul perioadei reci oferă fructe păsărilor care rămân la noi.
Un număr mare de specii de păsări, chiar și veverița, își construiesc cuibul în coronamentul dens al arborilor sau se reproduc în scorburile existente în trunchiurile sau crengile mai groase.
Totodată coronamentul bogat le ofera posibilități de adăpostire, de protecție împotriva prădătorilor sau condițiilor meteo nefavorabile.
Scoarța copacilor bătrâni constituie habitat pentru o mulțime de insecte, care reprezintă principala sursă de hrană a păsărilor, în special în perioada de creștere a puilor.
În cursul toaletării se va evita tăierea ramurilor pe care au fost construite cuiburi și a celor din jurul lor.
Se recomandă executarea tăierilor în așa fel încât să determine îmbogățirea coroanelor prin ramificarea crengilor în buchete
Datorită foliajului dens ofera un plus de protecție speciilor care le vizitează.
În iernile geroase contribuie semnificativ la șansele lor de supraviețuire.
Reprezintă locul preferat de cuibărire pentru anumite specii de păsări precum sticlete, florinte.
Chiar dacă necesită îngrijire constantă, pe lângă aspectul plăcut, gardul viu oferă multe beneficii grădinilor menite să susțină biodiversitatea citadină. Ramurile întrețesute facilitează construcția cuiburilor de către păsările de talie mică, dar oferă și adăpost împotriva prădătorilor și condițiilor meteo nefavorabile pe tot parcursul anului.
Speciile de tufe cu fructe asigură resurse de hrană pentru multe viețuitoare. În procesul de întreținere trebuie să tindem spre formarea unui gard viu gros și dens. Tunderea trebuie să faciliteze ramificarea gardului și să fie realizată la începutul primăverii. Dacă toaletarea are loc în perioada de înflorire sau de formare a fructelor, păsările și alte animale vor rămâne fără hrana în perioada în care au cea mai mare nevoie de ea. O altă perioadă când nu se recomandă tunderea gardul viu este cea de reproducere a păsărilor.
Fructele de pădure sau alte fructe ce cresc pe gardul viu reprezinta sursă de hrană pentru multe viețuitoare. Dacă se tunde gardul viu, păsările vor rămâne fără hrană în perioada în care au cea mai mare nevoie de ea. Nu se recomandă îndepărtarea stratului de zăpadă, deoarece aceasta oferă un plus de protecție. Specii recomandate: tuia (Thuia sp.), tisa (Taxus baccata), soc (Sambucus nigra), gutui japonez (Chaenomeles superba), hurmuz (Symphoricarpos albus), scoruș (Sorbus aucuparia), corn (Cornus mas), păducel (Crataegus monogyna), măceș (Rosa canina).
Prin împânzirea pereților, gardurilor goale, pergolelor, dar și a scoarței copacilor, plantele cățăratoare nu numai că decorează grădina, dar contribuie semnificativ la creșterea biodiversității citadine. Există nenumărate soiuri și varietăți, atât veșnic verzi, cât și cu frunze căzătoare, care, pe lângă aspectul estetic oferit, sunt preferate de diferite specii de animale. Astfel, speciile cu flori ca iedera, vița canadiană sau vița de vie sălbatică (Parthenocissus quinquefolia), trompeta cățărătoare (Campsis sp.), caprifoiul (Lonicera sp.), clematitele (Clematis sp.), glicina (Wisteria sinensis), zorele (Ipomoeea sp.) atrag insectele, precum albinele, fluturii și larvele acestora, oferindu-le hrană, iar specii ca iedera, vița canadiană (Parthenocissus quinquefolia) atrag pasarile cântătoare cu fructele lor mici, în special toamna și iarna. Frunzișul dens protejează vizitatorii atât de prădători, cât și de arșița în cursul verii, în timp ce iarna, în special plantele veșnic verzi (iedera) devin ascunzători preferate pentru păsările de talie mică.
Oferă un microclimat mai umed și atrage melcii și râmele, acestea din urmă numărându-se printre sursele de hrana preferate de mierle și cocoșari. Printre speciile de păsări care preferă să-și construiască cuibul pe sol sau în vegetația mai înaltă se remarcă măcăleandrul, privighetoarea, câneparul, pitulicea mică. Plantarea ienupărului târâtor sau a altor specii târâtoare va fi răsplatită prin apariția speciilor de păsări menționate.
Pajiștile mixte reprezintă habitat pentru un număr mare de insecte, care constituie o sursa importantă de hrană pentru păsări și mamifere mici.
Râmele de pe sol sunt consumate în special de mierle.
Speciile cu flori atrag insectele și oferă semințe speciilor de păsări.
Există o gamă variată de plante decorative, specii cu flori, care, pe lângă sporirea aspectului estetic al grădinii, ne încântă prin atragerea unei diversități imense de insecte, printre care și fluturi cu o cromatică variată.
Amenajarea unei rocării oferă un aspect rustic și pitoresc grădinii, dar oferă adăposturi pentru broaște și șopârle. Dacă se integrează și o mică cascadă sau un lac, acesta va deveni principalul punct de atracție pentru animale din gradină.
Prin depozitarea lemnelor de foc pe o perioadă mai îndelungată de timp (2-3 ani) se oferă un loc ferit necesar reproducerii mai multor specii de animale, precum arici, broaște, șopârle.
La plantarea noilor specii lemnoase se recomandă alegerea speciilor autohtone. Pe parcursul anilor, pe lânga gardul viu și arborii și tufele vor trebui tunse. În cursul tunderii se evita tăierea ramurilor pe care au fost construite cuiburi și pe cele din jurul lor. Se recomandă executarea tăierilor în așa fel încât să determine îmbogățirea coroanelor prin ramificarea crengilor în buchete.
Se recomand cosirea parțială a pajiștii, favorizând astfel maturarea semințelor necesare înmulțirii plantelor, dar și animalelor care consuma semințe. Prin udare frecventă, regulată atragem râmele, care la rândul lor vor atrage speciile care le vor consuma. Este contraindicată folosirea insecticidelor, deoarece prin eliminarea sursei de hrana se elimină și speciile insectivore din grădina.
Creșterea potențialului ecologic al grădinii poate fi realizat prin amplasarea cuiburilor artificiale, refugiilor, adăpătorilor, scăldătorilor de nisip, hrănitorilor.
