Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Ieșiți în natură și sărbătoriți Ziua Păsărilor! 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) 
Metodologie
Protocol de monitorizare a speciilor de gâște ce iernează în România
Toate zonele de înnoptate utilizate de gâște se vizitează dimineața devreme, de două ori pe lună, în perioada 1 noiembrie – 28 februarie. Observatorii trebuie să ajungă în punctele de observare prestabilite, de preferință înainte de răsăritul soarelui, în intervalul 6:45 – 7:00, în funcție de luna în care se realizează observațiile. Punctul de observare trebuie să asigure o vizibilitate bună pe o rază de 4000 m. Trebuie luate coordonatele GPS ale fiecărui punct de observație. Numărătoarea începe atunci când primul stol de gâște și-a luat zborul spre locurile de hrănire. Numărarea cea mai exactă se realizează când gâștele sunt în zbor. Toate speciile de gâște și numerele lor sunt înregistrate și împărțite în intervale de 15 minute. Aceste date se înregistrează în fișa de observație (Anexa IV). Direcția zborului și înălțimea relativă sunt înregistrate pentru fiecare stol. În acest scop vom folosi punctele cardinale – nord, sud, est, vest, nord-est, nord-vest, sud-est și sud-vest. Echipa de teren este formată din cel puțin un observator care va estima numărul indivizilor de gâște și o persoană responsabilă să înregistreze datele în fișa de observație.
Siturile mari sunt împărțite în sectoare, fiecare dintre ele fiind practic evaluat separat de câte o echipă. Toate echipele încep observațiile simultan. Estimările sunt făcute cu ajutorul binoclului cu o mărire optică de cel puțin 8x și o lunetă cu o mărire optică de minim 20x. Luneta este folosită pentru a determina stolurile care zboară la distanță mare. În funcție de mărimea stolului, gâștele pot fi numărate în grupuri de câte 2, 4, 6, 8 sau 10, pentru stoluri mici, în grupuri de 10, 20, 30, 40, pentru stoluri relativ mari și în grupuri de 100, 200, 300 pentru stoluri foarte mari de gâște. Primele 10 sau 100 de gâște sunt numărate individual, după care aceste numere se suprapun pe întregul efectiv, așa cum este prezentat în figura de mai jos.
În caz de deranj se poate întâmpla ca un număr mare de gâște să își ia zborul simultan. În acest caz trebuie estimat mai întâi numărul total de indivizi (nu vor fi identificate speciile) și proporțiile fiecărei specii. Dacă nu este posibilă identificarea tuturor speciilor, acestea se înregistrează ca fiind neidentificate (Anser sp.). Numărătoarea ar trebui să se finalizeze în intervalul 9:30 – 10:00, când, de obicei, nu mai sunt gâște în zonele de înnoptare.
Dacă gâștele sunt găsite mai târziu pe teren arabil, ele pot fi numărate atunci când își iau zborul, dar până ora 16:00, când condițiile de lumină permit identificarea corectă. În acest caz, se utilizează formularele de teren pentru estimarea gâștelor în zonele de hrănire.
De obicei, în jurul prânzului gâștele se reîntorc în zonele de înnoptare pentru a se adăpa. Acesta este cel mai bun moment pentru a le estima, folosind aceeași metodă precum cea prezentată mai sus.
Când nu este posibilă numărătoarea sau estimarea numărului de indivizi în locul de înnoptare, echipa trebuie sa găsească zonele de hrănire unde se poate face o estimare la specia cea mai numeroasă (de ex. gârlița mare), iar pentru specii puțin mai numeroase (de ex. gâsca cu gât roșu) se poate face o numărătoare cât mai precisă. În anumite cazuri gâștele cu gât roșu sunt mult mai sensibile la deranjul produs de păsări răpitoare care zboară în apropierea stolului sau la factori antropici. Gâștele se ridică și zboară până când deranjul trece. Atunci este momentul cel mai potrivit pentru numărătoare sau estimare. Numărătoarea exactă este puțin probabil să fie posibilă, deoarece gâștele cu gât roșu au un zbor foarte rapid și haotic.
Aplicația pentru colectarea datelor prin telefon mobil este disponibilă pentru
