Creștem mari, frumoși, năstrușnici … patruzeci de copii în fiecare vară. Grow Wild 2024 
Școli Prietenoase cu Natura, ediția VIII 2023-2024 
De la vântureii roșii la șoimii dunăreni în peste 20.000 de cadre 
Atlasul păsărilor din București – patru specii noi în avifauna capitalei 
Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și sunetele lor 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) 
Argumente
Siguranța alimentară
Una din temerile care alimentează opoziția puternică față de Legea pentru Refacerea Naturii a Grupului Partidului Popular European (din care fac parte și europarlamentarii români de dreapta) este siguranța alimentară, care nu înseamnă doar capacitate de producție crescută, ci, mai ales, disponibilitatea hranei.
Conform informațiilor publicate de ONU, producem deja suficientă hrană, chiar și pentru o populație în creștere, iar foametea globală este cauzată de faptul că mâncarea nu ajunge la toți cei care au nevoie. În ultimele 2 decenii rata de creștere a producției globale de hrană a depășit, rata creșterii populaționale.
Cu toate că încă UE nu se confruntă cu această problemă, deoarece continentul produce multe din produsele agricole consumate, persoanele sărace sunt afectate de prețurile în creștere, iar creșterea prețurilor e legată mai degrabă de speculă, decât de reglementări care țin de protecția naturii.
Pe de altă parte, capacitatea de producție agricolă este strâns legată de criza climatică (secetă, inundații, scăderea randamentului din cauza creșterii temperaturilor) și de pierderea biodiversității (polenizatori, soluri sănătoase).
Prin urmare, temerile manifestate de impactul negativ al Legii pentru Refacerea Naturii asupra producției agricole nu sunt justificate, deoarece în prezent producem mult mai multă hrană decât avem nevoie, astfel încât o treime din aceasta este aruncată, iar prețurile în creștere ale alimentelor sunt cauzate mai degrabă de considerente economice și nu restricții de mediu.
Colapsul ecosistemelor, inevitabil dacă nu se restaurează biodiversitatea
Problemele pe care Legea pentru #RefacereaNaturii le-ar putea rezolva nu vor dispărea dacă documentul nu va fi aprobat în sesiunea Parlamentului European din iulie și rămân la fel de critice și cu rezultate la fel de dezastruoase pentru Europa.
În linii mari, această lege încearcă printr-o serie de acțiuni fără echivoc să prevină colapsul ecosistemelor naturale din Europa. Un ecosistem intră în colaps atunci când își pierde caracteristicile biotice și abiotice care îl alcătuiesc, nu își mai îndeplinește funcțiile caracteristice, iar rezultatul este colapsul ecologic. Pe scurt, când se deteriorează calitatea solului, aportul de apă se reduce și biodiversitatea dispare, se prăbușește și capacitatea agricolă, iar calitatea vieții se diminuează drastic. Iar informațiile actuale nu sunt deloc încurajatoare. Studiile recente arată că o cincime din țările lumii au un grad ridicat de colaps al ecosistemelor, iar riscul de colaps al ecosistemelor este inevitabil dacă nu se restaurează biodiversitatea.
Noua propunere legislativă vizează măsurile de refacere necesare pentru a preveni colapsul ecosistemelor și cel mai important nu intră în conflict cu ramurile economice care se bazează pe exploatarea ecosistemelor naturale (în special agricultura, piscicultura și silvicultura) și nici nu diminuează capacitatea de producere a energie.
Din acest motiv, rugăm toate grupurile parlamentare care nu intenționează să dea un vot pozitiv acestei propuneri legislative să reia deliberările și discuțiile pe marginea acestui subiect pentru a putea debloca un impediment care afectează toți cetățenii Uniunii Europene, indiferent dacă sunt conștienți sau nu de amploarea fenomenului. Amendamente se pot aduce oricând, dar este important ca aceste amendamente să nu facă din această propunere legislativă o formă fără fond.
Problemele pe care de această propunere legislativă vrea să le rezolve sunt mult prea importante și stringente și nu trebuie umbrite de apropierea alegerilor parlamentare din 2024 deoarece considerăm că și din punct de vedere electoral, lipsa de acțiune și poziționarea incorectă vis-a-vis de problemele actuale ale umanității, respingerea sau amânarea propunerii legislative nu reprezintă o soluție bună.
Agricultorii din Europa sprijină Natura
🐦Argumentele legate de faptul că Legea pentru #RefacereaNaturii ar putea avea un impact negativ asupra producției agricole, sunt combătute explicit de o coaliție de 70 de grupuri de agricultori din diferite părți ale Europei. Aceștia au subliniat în mod clar că „producția hranei este legată fundamental de ecosisteme sănătoase și de serviciile oferite de biodiversitate – soluri sănătoase, ciclurile nutrienților, captarea eficientă a apei, stocuri sănătoase de pești sau polenizarea. Pentru a evita amenințările mai grave la adresa securității alimentare, trebuie să abordăm în mod corespunzător factorii care provoacă pierderea biodiversității și criza climatică, prin acțiuni practice, juridice și politice coordonate, nu să le amânam.”
Legea pentru Refacerea Naturii nu reglementează pesticidele
Unele grupuri de interes fac (voit?) o confuzie între Legea pentru Refacerea Naturii și regulamentul propus de Comisie privind utilizarea durabilă a pesticidelor.
Chiar dacă legea se referă și la ecosisteme care sunt folosite pentru agricultură, are prevederi legate de elemente de peisaj (de ex. tufișuri, arbori) și de nefolosirea pesticidelor în aceste zone. Aceste elemente de peisaj, nefiind utilizate pentru producția agricolă, nu sunt oricum tratate cu astfel de substanțe.
Producătorii de energie din surse regenerabile spriină Natura
Miniștrii Mediului susțin Natura
Sperăm că europarlamentarii români vor vota pentru #RefacereaNaturii în această săptămână, așa cum a făcut Guvernul României în Consiliul Miniștrilor Mediului, dar fără amendamente nocive.
