Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) 
Rezultate
Condițiile de cuibărit au fost îmbunătățite în trei locații folosite de pelicanii creți pentru cuibărit: Bisericuța, Ceaplace și Prundu cu Păsări.
La Bisericuța (în nord-estul Lacului Golovița), unde pelicanii creți au încercat de câteva ori să cuibărească, dar cuiburile le-au fost distruse, întrucât se poate intra în colonie de pe uscat, s-a construit un gard metalic pentru a împiedica accesul în potențiala colonie. În acest fel s-a eliminate riscul distrugerii eventualelor cuiburi de prădători, vite sau chiar de oameni.
Insulele Ceaplace (unde se află ce-a de-a treia colonie de pelicani creți ca mărime, din Europa) și Prundu cu Păsări (o altă locație în care au fost observate cuiburi de pelicani creți), din Lacul Sinoie, sunt mici, în majoritate acoperite de stuf, cu excepția malurilor nisipoase, și sunt erodate în permanență de acțiunea valurilor și de curenții puternici, suprafața lor micșorându-se de la un an la altul.
Malurile acestor insule au fost consolidate prin construirea unor pereți protectori din piloni din lemn de salcâm și fascine de salcie, sub nivelul apei. Pereții instalați contribuie la reducerea eroziunii și permit refacerea porțiunilor erodate favorizând acumularea sedimentelor.
Suprafață Insulei Ceaplace a fost înălțată prin construirea unei platforme fixe din lemn, cu suprafață de 350 m2, în zona inundabilă a insulei. Întrucât majoritatea pelicanilor creți care au cuibărit pe Ceaplace și-au construit cuiburile pe această platformă, s-a eliminat riscul distrugerii acestora prin inundare, fenomen care se înregistrează în special primăvară. Succesul acestor platfome a fost evidențiat în anul 2009 când pe platformele fixe au cuibărit 116 perechi de pelican creț, cu 28 % mai multe decât în anul 2004.
În același timp au fost oferite locuri suplimentare pentru amplasarea cuiburilor și pentru odihnă, prin amplasarea a 8 platforme plutitoare în vecinătatea celor două insule. Platformele de lângă Ceaplace au fost folosite în primul an (2007), înainte de construcția platformei fixe și pentru cuibărit. Următorul an pelicanii au folosit platformele în special pentru odihnă. În 2009, 6 perechi de pelicani creți au cuibărit din nou pe platformele mutate la cca. 1 km de Ceaplace.
Tot pentru a oferi o suprafață mai mare de cuibărit, în fiecare an al proiectului, înainte de începerea sezonului de reproducere, s-a tăiat cea mai mare parte a stufului de pe cele două insule, lăsându-se doar o perdea protectoare. Pelicanii au folosit stuful tăiat pentru construcția cuiburilor.
În octombrie 2007 Rezervația Biosferei Delta Dunării, care găzduiește toate coloniile de pelicani creți din România, și majoritatea locurilor folosite de această specie după terminarea perioadei de cuibărit au fost incluse în rețeaua europeană de arii protejate prin desemnarea lor ca Arii de Protecție Specială Avifaunistică. Toate aceste zone au fost desemnate pe baza propunerilor înaintate de SOR.
În acest fel este asigurat cadrul legal necesar pentru protecția nu numai a coloniilor, ci și a zonelor unde pelicanii creți pot fi întâlniți în afară sezonului de cuibărit. De asemenea a fost pregătită documentația necesară pentru desemnarea insulelor Ceaplace și Prundu cu Păsări ca zone de protecție integrală în spațiul RBDD și înaintată către Ministerul Mediului.
Prin amplasarea unor balize și indicatoare de avertizare în apropierea coloniilor s-a delimitat o zonă de siguranță în care este restricționat accesul, pentru a reduce cât mai mult posibil impactul activităților umane. Deranjul a fost diminuat și prin implementarea unui program de patrulare în zona coloniilor.
Întrucât conservarea pe termen lung a pelicanilor creți depinde în foarte mare măsură de armonizarea necesităților acestei specii cu cele ale oamenilor, de nivelul de cunoaștere și înțelegere a valorii acesteia, și de comportamentul nostru, o atenție deosebită a fost acordată în cadrul proiectului activităților de informare și popularizare:
– materiale informative: panouri, broșuri, pliante, postere, semne de carte, calendare
– cursuri pentru administratorii de amenajări piscicole, pescari și vânători, precum și cele pentru pregătirea agenților ecologi ai ARBDD
– comunicate de presă, articole și interviuri cu peste 150 de apariții
– un film documentar despre proiect
– activități educative, celebrări ecologice, seminarii, excursii
Populația cuibaritoare din Deltă și sistemul lagunar (și implicit din România) a înregistrat fluctuații de-a lungul ultimelor decenii, dar este relativ stabilă, efectivele estimate până în anul 2003 fiind peste 420 perechi (400-550). Totuși, ca rezultat al evaluării pe baza fotografiilor realizate în cursul survolării coloniilor în perioadele de cuibărit între anii 2007-2009, s-a constatat faptul că într-una dintre colonii, cea mai mare (situată pe lacul Lejai), numărul de perechi este redus față de estimarea anterioară. Drept consecință, numărul de perechi cuibăritoare la nivelul anului 2009 este estimat în total la aproximativ 350 perechi.
Colonia de pe insula Ceaplace, aflată în lacul Sinoie, a fost monitorizată pe o perioadă mai lungă de timp, mai ales datorită accesibilității, comparativ cu celelalte. Astfel, după o perioadă de creștere, până în anul 2005, numărul de perechi cuibăritoare a fost mai mic în primii ani de implementare a proiectului. După finalizarea lucrărilor de consolidare a insulei (construcția gardului protector, a platformei pentru creșterea suprafeței disponibile pentru cuibărit, a platformelor din apropierea coloniilor), respectiv ca urmare a implementării programului de patrulare în zonă, în anul 2009 s-a înregistrat cel mai mare număr de până acum de perechi cuibaritoare din această colonie (116 în luna mai).
Pe parcursul proiectului, printr-o acțiune care a fost premieră la nivel mondial, 5 pelicani juvenili au fost echipați cu transmitatoare satelitare prevăzute și cu modul GPS. Astfel, au fost obținute o serie de date printre care cele mai importante sunt locațiile cu acuratețe ridicată. Principalul rezultat al acestei acțiuni a constat în demonstrarea faptului că, după părăsirea zonei coloniilor, toți pelicanii ai căror transmițător s-a dovedit funcțional pe o perioadă mai lungă de timp s-au deplasat de-a lungul Dunării inferioare. Aceștia au petrecut mare parte din lunile de toamnă și începutul iernii pe lacurile situate de-a lungul fluviului. Pe baza locațiilor transmise s-au efectuat vizite de monitorizare în aceste zone și au fost identificate concentrații de până la câteva sute de exemplare la sfârșitul lunii noiembrie pe unele lacuri.
Principalele documente cu scopul de a crea cadrul necesar pentru implementarea acțiunilor de conservare pentru specie concepute în cadrul proiectului au fost prevederile de management pentru locațiile din RBDD importante pentru cuibăritul pelicanilor, respectiv planul național de acțiune pentru specie.
Primul dintre acestea a fost conceput pentru a implementa măsuri de management concrete în vederea îmbunătățirii condițiilor de cuibărit pentru pelicanii creți atât în coloniile existente cât și în cele potențiale. Prescripțiile de management au fost încorporate în planul general de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării, urmând să fie implementate după aprobarea acestuia.
Planul Național de Acțiune este un document de bază, conceput pe baza recomandărilor făcute în cadrul Planului European de Acțiune pentru specie. Planul de acțiune trece în revistă toate măsurile identificate ca fiind necesare pentru a înlătura amenințările cu care se confruntă specia în întreg arealul de distribuție la nivel național. Scopul final prin conceperea planului este de a încorpora toate măsurile necesare pentru îmbunătățirea statutului pelicanilor creți în planuri de management la nivel de situri, respectiv la nivel legislativ.
