Știați?

Mesteacănul

Mesteacănul este un arbore foios decorativ, apreciat și preferat de mulți grădinari și peisagiști, care îl cultivă atât pentru scoarța albă, atractivă, cât și pentru frunzișul care foșnește la cea mai mică adiere de vânt și care toamna devine de un galben cald, ca lumina soarelui de octombrie.

Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje

Azi, în loc de ,,râu, râțușcă, rămurică”, spunem ,,ruj, zmeură, cinteză de iarnă”. De ce? Pentru că azi, într-un colț de lume se sărbătorește Ziua Rujului. Prilej să facem o călătorie și în timp, și peste mări și țări. Pentru a numi arhicunoscutul produs cosmetic, am pendulat o vreme între roșu de buze și ruj. Dar, probabil din economie de limbaj și sub influența limbii franceze, a ieșit învingătoare a doua variantă. Chiar și așa, atât „roșu”,  cât și „ruj”, din punct de vedere etimologic își au rădăcinile în flora spontană.

Unde vedem papagali în România?

Primul răspuns care vine oricui în minte este „la Zoo”. Apoi la Petshop sau la rude și prieteni, care îi consideră de cele mai multe ori a fi membri ai familiei, decât animale de companie. De aceea este o surpriză să îi întâlnim nu într-o vacanță dintr-o țară exotică, ci în parcurile bucureștene, dar și din alte orașe. Pentru a elucida misterul apariției exoticelor păsări în libertate, am stat de vorbă cu biologul Dani Drăgan, colegul nostru.

Unele păsări merită un renume mai bun

1 Noiembrie este Ziua Morților, Ziua tuturor Sfinților sau Luminația, ziua când se pomenesc morții și la noi, dar mai cu seamă în Ardeal, fiind o sărbătoare de sorginte romano-catolică. De aceea este, poate, cea mai potrivită zi pentru a vorbi despre păsările pe care le asociem adesea cu evenimente neplăcute, cum ar fi moartea. Dar mai ales de a fi avocatul apărării.

Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate

Să facem un exercițiu de imaginație. Vreme de o lună ne hrănim numai cu produse de panificație, alimente care sunt destinate consumului uman. Pe lângă produse proaspete, vom consuma și pâine veche sau biscuiți expirați. Nu pare deloc o idee bună, ci calea sigură către boală. Acest lucru e valabil și pentru păsările sălbatice, unele dintre ele locuitori permanenți sau doar în trecere prin parcuri sau pe malurile apelor curgătoare ce străbat orașele.

Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi

Cinci specii de bujori cresc spontan în România, din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova, având un mare potențial biologic și ornamental: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia daurica (ant. Paeonia triternata), Paeonia mascula și Paeonia officinalis subsp. banatica. Ele cresc în rezervații naturale protejate de lege sau izolate în pădurile din Dobrogea.

Măceșul

La întrebarea ,,ce a fost mai întâi, măceșul sau trandafirul?” răspunsul e simplu. Măceșul aparține Familiei Rosaceae, flora spontană de la noi cuprinzând 30 de specii de trandafiri sălbatici. Dintre aceștia, cea mai cunoscută specie este Rosa canina, un arbust ce poate ajunge până la 3 metri înălțime.

Și păsările își schimbă cartea de identitate

În sfârșit ai reușit să memorezi adresa unde locuiești, noul cod poștal, seria și numărul de la cartea de identitate sau de la buletin. Tocmai atunci autoritățile decid că trebuie schimbat numele străzii, și astfel, obligatoriu, toate actele. Pare familiar? Să știți că și păsările sălbatice trec prin astfel de momente.

Mărul

Când ne gândim la meri, ne vine în minte imaginea unei livezi sau a unei grădini cu pomi fructiferi. Dar trebuie să recunoaștem că apreciem acest arbore nu doar pentru fructele sale, ci și pentru frumusețe.

Mai mult