Creștem mari, frumoși, năstrușnici … patruzeci de copii în fiecare vară. Grow Wild 2024 
Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura, ediția VIII 2023-2024 
De la vântureii roșii la șoimii dunăreni în peste 20.000 de cadre 
Atlasul păsărilor din București – patru specii noi în avifauna capitalei 
Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și sunetele lor 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) 
Voluntarii
Presiunea pe care o punem asupra planetei este enormă și cel puțin un milion de specii sunt în prezent în pericol de dispariție. A sosit momentul să dăm o voce tinerilor în această problemă. Proiectul „It’s Time!” își propune crearea unui Consiliu al Tinerilor Lideri BirdLife International. Tineri voluntari, care sunt la curent cu problemele de mediu și își doresc să își facă auzită vocea.
De vorbă cu voluntarii din proiectul It's time!
Implicarea în proiectul It's time
Andreea Oprea: De cât timp faci voluntariat și cum ai ajuns să fii voluntar pentru diverse cauze sau proiecte?
Miruna Dobrota: Am început să fac voluntariat în perioada liceului, fiind motivată, cel mai probabil, de dorința de a face ceva diferit de ceea ce făceam la școală și de a pune în practică ceea ce învățam. Am avut norocul de a sta într-un oraș în care mereu se întâmpla ceva, mereu se organizau evenimente care avea nevoie de oameni care să se implice , așa că mi-am găsit locul în voluntariat.
A.O: De ce ai ales să devii voluntar în proiectul It’s time?
M.D: În ultimii ani am început să selectez mai atent proiectele în care mă implic, astfel încât să și empatizez cu ele mai mult, iar așa a fost și în cazul proiectului It’s time.
A.O: Ce a însemnat pentru tine participarea la Consiliul Tinerilor Lideri ai BirdLife International?
M.D: Participarea la punerea bazelor Consiliului Tinerilor a fost pentru mine o șansă incredibilă și, chiar și acum am momente în care îmi amintesc și sunt uimită că am fost acolo. Toată experiența din Cambridge o consider esențială pentru mine, ca iubitor de tot ce înseamnă viață și biodiversitate. Am fost uimită de cunoștințele celorlalți tineri participanți și de activitatea pe care o desfășoară fiecare pe plan local. Această uimire s-a transformat în entuziasm și, mai important, m-a motivat într-un mod necunoscut de mine până atunci.
A.O: Ce activități ați făcut în zilele în care ați stat acolo? Care era atmosfera din campus?
M.D: Activitățile noastre s-au centrat în jurul ideii de formare a Consiliului Tinerilor. Am discutat despre cum ne putem implica în organizațile partenere BirdLife, despre cum putem face cunoscute publicului probleme de mediu și cum să ne folosim de instrumente media. Printre astea, am încercat să participăm și la sesiunile de la Congres. Am fost absolut fascinată de pasiunea comună pentru păsări a unor oameni care veneau din locuri foarte diverse geografic și cultural (Europa, Asia, America de Sud, insule din Oceania). Acest lucru se oglindea în atmosfera generală și în special în discuțiile de la micul-dejun, în care, după puține ore de somn, ne întrebam unii pe alții care e pasărea noastră preferată și de ce.
A.O: Ți-a plăcut vreo activitate în mod particular? Îți amintești vreo întâmplare în mod special, ceva ce ți-a rămas după această întâlnire?
M.D: Un moment care mi-a rămas în amintire a fost plimbarea în Rezervația Naturală Wicken Fen în care, cu ajutorul camerelor de la Canon pe care le-am primit, a trebuit să realizăm interviuri și să filmăm păsările pe care le întâlneam. Am observat cum toată lumea se simțea iar în elementul ei și cât de dornici erau să împărtășească ce știu și cu noi, lucru care îmi dovedește cât de esențiale sunt pentru noi oamenii astfel de rezervații naturale și de ce e important să le cunoaștem și protejăm.
A.O: Cum crezi că se pot implica activ tinerii în prevenirea schimbărilor climatice și a declinului biodiversității?
M.D: Cred că primul pas este informarea și apoi descoperirea unui loc în care se pot afirma, un ONG, un grup de tineri cu aceleași principii.
Cu toate că simt că avem nevoie de schimbări mari, cred că e important să acționăm și noi ca indivizi acolo unde putem. Îi îndemn pe tineri să schimbe câte ceva în propriile obiceiuri și să semnaleze când observă ceva greșit în modul în care oamenii acționează și se raportează la natură.
Știu că uneori pare greu să te implici, deoarece nu există nicăieri un plan concret despre cum ar trebui să o facem astfel încât să se observe ceva rezultate. Și eu încerc să descopăr care este metoda cea mai bună, ce acțiuni sunt esențiale acum, dar cred că cel mai important este ca tinerii să facă ceva ce are sens pentru ei și să fie creativi.
Pasiunea pentru voluntariatul de mediu
Andreea Oprea: De cât timp faci voluntariat și cum ai ajuns să fii voluntar pentru diverse cauze sau proiecte?
Ana Ștefan: Fac voluntariat din anul 2018. Mereu mi-a plăcut să mă implic în activități care să mă ajute să mă dezvolt personal și, totodată, să contribui la o cauză care contează.
A:O: De ce ai ales să devii voluntar în proiectul It’s time?
A.Ș: Mereu mi-am dorit să plec în străinătate și să întâlnesc oameni pașionați de biodiversitate. Acest proiect m-a ajutat să cunosc oameni la fel de pasionați de natură și de păsări ca mine. Totodată, această experiență m-a ajutat să descopăr oportunitățile pe care le au tinerii din țări mai dezvoltate decât România.
A.O: Ce a însemnat pentru tine participarea la Consiliul Tinerilor Lideri ai BirdLife International?
A.Ș: Sunt foarte recunoscătoare că am participat la consiliu. Am aflat foarte multe despre starea actuală a conservării din lume și din România. A fost o experiență minunată pentru mine, cum am fost și la Agigea, stația de inelarea a păsărilor și, am realizat că aș vrea să îmi obțin permisul de inelator pe viitor. Cambridge a fost o săptămână extraordinară!
A.O: Ce activități ați făcut în zilele în care ați stat acolo? Care era atmosfera din campus?
A.Ș: Cât am stat în Cambridge, am participat la activități în cadrul zilelor BirdLife 100, adică mai multe conferințe pentru a sărbători aniversarea organizației internaționale. Am participat și la Gala de strângere de fonduri pentru protejarea biodiversității, însă cele mai frumoase momente mi s-au părut cele petrecute alături de ceilalți tineri, cum am reușit să formăm legături puternice între noi. Cât am fost cazați la hostel, atmosfera era familială, călduroasă, însă m-a încântat mai mult atmosfera serioasă din timpul activităților.
A.O: Ți-a plăcut vreo activitate în mod particular? Îți amintești vreo întâmplare în mod special, ceva ce ți-a rămas după această întâlnire?
A.Ș: Activitatea pe care a organizat-o Ștefania Papadopol de la BirdLife Malta mi s-a părut cea mai interactivă, care a presupus un joc de roluri pe baza unor evenimente care s-au întâmplat fără ca noi să știm. Am preferat activitățile la care am luat parte doar noi din consiliu, care au avut un caracter informal și am putut să ne exprimăm liber, iar opiniile noastre au fost luate în considerare de partenerii BirdLife (Liam, Bea, Christopher, Sarah, Patricia).
A.O: Cum crezi că se pot implica activ tinerii în prevenirea schimbărilor climatice și a declinului biodiversității?
A.Ș: Viitorul planetei depinde de tineri în egală măsură cum oamenii au nevoie de oxigen. Ideile noastre, dacă sunt ascultate și puse în practică, pot reprezenta diferența dintre salvarea și extincția unor specii. Voluntariatul este o cale foarte bună prin care tinerii se pot implica activ și pot vedea rezultate pe termen lung pe plan personal și profesional, iar organizațiile de mediu au mereu nevoie de voluntari care să îi ajute să adune date și să facă o schimbare.
