Share

Specie noua de bufniță pentru Parcul Natural Văcărești descoperită de SOR

Biologul Dani Drăgan de la SOR a confirmat prezența unei specii noi de bufniță în Parcul Natural Văcărești - ciușul (Otus scops). Specia a fost depistată în urma unei monitorizări audio realizate cu ajutorul aparatelor de tip Audiomoth anul acesta. Monitorizarea din Văcărești este parte a unui proiect propriu SOR - Atlasul Păsărilor din București, la care se lucrează din 2016.

Pare greu de crezut, dar acest oraș mare și aglomerat este atractiv pentru păsările sălbatice. Din 2016 și până în prezent biologii noștri, împreună cu cei 18 voluntari SOR implicați în proiectul Atlasul Păsărilor din București, au făcut 12.358 de observații în teren în lunile aprilie și mai, când cele mai multe specii încep cuibăritul.

Ei au identificat 121 specii de păsări cuibăritoare sau aflate în pasaj în cele două luni de primăvară. Observațiile lor au dus la o creștere substanțială a numărului de specii semnalate în avifauna București, potrivit bazei de date a SOR. La acest moment lista conține 189 de specii, număr ce reprezintă aproape jumătate din speciile de păsări sălbatice observate pe teritoriul României.

Datele pentru Atlasul Păsărilor din București sunt colectate standardizat, prin metoda căutării active (Active timed area search). Harta Capitalei a fost împărțită în 251 pătrate, din care 109 au fost desemnate ca prioritare pentru observații. În fiecare pătrat sunt necesare două vizite anuale. În stadiul actual al proiectului, 76 de pătrate sunt complete, dintre care 70 sunt prioritare.

Alte 13 pătrate sunt acoperite parțial cu o vizită, 10 dintre acestea sunt prioritare. În zona prioritară mai sunt de acoperit doar 28 de pătrate, etapă ce va fi finalizată în 2020.

„Majoritatea speciilor cuibăresc începând cu luna aprilie sau din mai. Unele specii sedentare încep cuibăritul chiar din martie. Este nevoie de verificare în cele două luni pentru a observa cât mai multe specii cuibăritoare, dar și pentru a separa indivizii care sunt în pasaj de cei care sunt cuibăritori. Astfel, prin cele două vizite putem avea o imagine asupra numărului minim de perechi cuibăritoare exprimat printr-un interval (ex. 5-6 perechi de pițigoi mare într-un anumit pătrat)” , aflăm de la Dani Drăgan, coordonatorul acestui proiect.

Distribuția celor 121 de specii cuibăritoare sau în pasaj
Păsările de apă sunt reprezentate de 34 de specii. Pe orice luciu de apă din București, fie lac, baltă sau râu, vedem rața mare (Anas platyrhynchos), specia acvatică cea mai numeroasă. Din ce în ce mai multe lebede de vară (Cygnus olor) cuibăresc în parcuri, iar un observator atent va remarca și prezența altor specii, precum corcodelul mare (Podiceps cristatus), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), rața roșie (Aythya nyroca) sau chira de baltă (Sterna hirundo). 7 din cele 10 specii de ciocănitori de la noi sunt semnalate în București. Cea mai întâlnită este ciocănitoarea de grădini (Dendrocops syriacus), urmată de ghionoaia verde (Picus viridis). Mai rar poate fi văzută ghionoaia sură (Picus canus) sau exemplarele de capîntortură (Jynx torquilla).

Observatorii au semnalat prezența a 10 specii de păsări răpitoare de zi – șoimi, ulii și ereți. Cea mai comună specie este vânturelul roșu (Falco tinnunculus), care cuibărește uneori pe clădiri sau stâlpi de electricitate. Pentru bufnițe observațiile sunt ocazionale și se fac la o oră – două după apusul soarelui.

Au fost înregistrate 4 specii, din care trei sunt sedentare: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure (Asio otus) și huhurezul mic (Strix aluco), văzut mai rar. Ciușul (Otus scops) este un oaspete de vară, ce sosește din migrație în aprilie și pleacă spre teritoriile de iernare începând cu august. De talie mică, ciușul este mai des auzit, decât văzut. Din lista nu puteau lipsi paseriformele.

Împreuna cu alte specii, grupul însumează 66 de specii, precum pițigoi, muscari, lăcari, vrăbii, pitulici, silvii, sturzi, ciori. Cea mai numeroasă specie este vrabia de casă (Passer domesticus), urmată de porumbelul domestic (Columba livia forma domestica), graur (Sturnus vulgaris), drepneaua neagră (Apus apus) și guguștiuc (Streptopelia decaocto). Lista integrală a speciilor cuibăritoare sau în pasaj în București este prezentată pe pagina proiectului, în secțiunea Rezultate 2016-2019.

Noutăți, rarități, specii exotice
Papagalul Micul Alexandru (Psitttacula krameri), cea mai întâlnită specie exotică, cuibărește de câțiva ani în Parcul Tineretului. În 2016, observatorii semnalau pentru prima oară exemplare care cuibăreau în parc. Dar au mai fost semnalate și exemplare de nimfe, peruși, papagali amorezi care nu s-au stabilit însă.

Mai pot fi observați accidental și indivizi scăpați din captivitate din specii de rațe mandarin, rațe de pădure sau gâsca egipteană. În 2018 înregistram primele semnalări de cuibărire în București a berzelor albe (Ciconia ciconia). Prima lună a lui 2019 a venit cu observații surprinzătoare: primele exemplare de pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), păsări care au fost văzute pe Lacul Herăstrău, dar și un pescăruș de ghețuri (Larus hyperboreus) pe Lacul Morii.

Zona zero pentru birdwatching în București
După patru ani de observații sistematice, s-a conturat o hartă tip heatmap ce cuprinde Parcul Tineretului, Parcul Natural Văcărești, Parcul Titan și Parcul Herăstrău, locuri în care multe specii de păsări găsesc condiții potrivite pentru cuibărit, dar și unde se pot hrăni și odihni.

„Observatorii frecventează des aceste locuri, atrași de abundența și diversitatea speciilor prezente. Iar o parte din aceștia sunt implicați în monitorizarea cuiburilor artificiale instalate prin Proiectul România Prinde Aripi. De la cuiburile montate și de la hrănitorile SOR amplasate în marile parcuri bucureștene voluntarii SOR furnizează date pentru Atlas. Astfel avem cuibărire certă pentru câteva specii în parcuri cum ar fi vrabia de câmp (Passer montanus), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pițigoiul albastru (Cyanistes caeruleus).” ne-a spus biologul Dani Drăgan.

Anul acesta datele colectate pe București prin proiectele SOR și din observațiile ocazionale ale voluntarilor noștri au fost folosite la realizarea materialelor educative distribuite la Ziua Păsărilor și Noaptea Privighetorilor, evenimentele noastre la care au participat mai mult de 2.500 de bucureșteni.

Specie nouă în Parcul Natural Văcărești
În 2020 avem nevoie de ajutorul voluntarilor noștri pentru a finaliza colectarea datelor din pătratele prioritare rămase neacoperite. Apoi începem analiza datelor în vederea realizării Atlasului Păsărilor Cuibăritoare din București.

În paralel cu aceste acțiuni, biologii SOR apelează și la ajutorul tehnologiei pentru a obține informații, mai ales despre speciile nocturne, care sunt mai dificil de identificat de către observatori.

„Anul acesta am montat patru aparate de înregistrat sunete (Audiomoth) în Parcul Natural Văcărești. Avem date despre specii diurne, dar și nocturne. Am descoperit că în zonă se află și ciuș, cel puțin în migrație.

Este o specie nouă pentru Văcărești, nimeni nu mai auzise ciuș acolo. Încă mai avem de procesat date și poate mai identificăm încă o specie nouă. La anul vom monta aparate de înregistrat sunete și în parcurile mari din oraș.” ne-a declarat coordonatorul proiectului.

Imediat după identificarea cu certitudine a speciei noi din Văcărești, biologul Dani Drăgan le-a comunicat rangerilor că mai pot trece o specie pe lista celor din Parcul Natural Văcărești.

Și papagalii Micul Alexandru din Parcul Tineretului vor fi monitorizați cu ajutorul camerelor trap, ceea ce va asigura colectarea constantă a datelor de la scorburi și, foarte important, va elucida dacă exemplarele cuibăresc cu succes.

Dacă ți-a plăcut, distribuie