Share

Zile emblematice a naturii

Zilele emblematice a naturii sunt desemnate cu scopul de a crește gradul de conștientizare a problemelor de mediu, pentru a evidența importanța speciilor, a biodiversității, legăturile și complexitatea acestora.
Cu oczaia acestor zile ajung în lumina reflectoarelor elemente importante a ecosistemelor, care la rândul lor pot fi ambasadori și pentru alte aspecte din jurul nostru.
Motivul sărbătoririi zilelor emblematice nu este doar de a comemora evenimentul pentru o zi, ci de a sublinia nevoia de a proteja speciile, precum și habitatele acestora atât de importante pentru viața pe planetă.

Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume.

Ultimul weekend din luna ianuarie

Află mai multe despre speciile de păsări care își vizitează grădina în fiecare sezon, la începutul anului participăla Big Garden Birdwatch. Observarea păsărilor este o activitate relaxantă și fascinantă de care pot bucura oameni de toate vârstele din confortul casei și este o modalitate excelentă de a-i determina pe copii să se intereseze de fauna sălbatică. Monitorizează și să înregistrează păsările din grădină, astfel vei juca un rol important în a-i ajuta pe biologi să-și construiască o imagine mai exactă a situației speciilor și să formeze un plan de acțiune pentru a ajuta speciile de păsări native.
Publicul este rugat să petreacă o oră urmărind și înregistrând păsările din grădină sau în spațiul verde local.
Pentru a participa la Big Garden Birdwatch, pur și simplu urmărește păsările din grădină, de pe balcon sau din parcul apropiat timp de o oră la un moment dat în cele trei zile în care are loc Big Garden Birdwatch.

Ziua Mondială a Zonelor Umede

În data de 2 februarie 1971 s-a semnat de către țările participante din acea perioadă Convenția Ramsar (The Ramsar Convention on Wetlands), care este un tratat interguvernamental (sub egida UNESCO) obiectivul fiind protejarea zonelor umede ca habitat al păsărilor acvatice la nivel internațional.
România are în prezent 20 de situri desemnate ca zone umede de importanță internațională (situri Ramsar), cu o suprafață de 1.177.749 hectare:
Delta Dunării, primul sit Ramsar declarat de țara noastră
Bistreț
Blahnița
Brațul Borcea
Calafat – Ciuperceni – Dunăre
Canaralele de la Hârșova
Parcul Natural Comana
Ostroavele Dunării – Bugeac – Iortmac
Complexul piscicol Dumbrăvița
Parcul Natural Porțile de Fier
Confluența Jiu-Dunăre
Confluența Olt-Dunăre
Tinovul Poiana Stampei
Iezerul Călărași
Lacul Techirghiol
Parcul Natural Lunca Mureșului
Dunărea Veche – Brațul Măcin
Insula Mică a Brăilei
Suhaia
Eleşteiele Jijiei şi Miletinului

Toate acestea fiind resurse cu valoare economică, culturală, științifică și recreativă deosebită. Zonele umede oferă numeroase funcții ecologice, printre care: oferirea unui refugiu pentru numeroase specii de faună și floră, și a unor locuri de reproducere, hrănire și iernat pentru specii de animale acvatice și semi-acvatice. Aceste zone fiind cruciale pentru speciile de păsări migratoare, care de-a lungul rutelor de migrație pot găsi refugiu și hrană pentru a putea continua drumul până la locurile de iernare.
Sunt ecosisteme importante, care sunt vitale pentru flora și fauna, acestea joacă un rol important în asigurarea durabilității vieții umane. Sub aspectul beneficiilor aduse comunităților umane, zonele umede se dovedesc de o importanță deosebită: constitutie valoroase resurse de apă şi au un rol esențial în circuitul apei în natură; funcționează ca veritabile filtre naturale pentru depoluarea apei; reprezintă o adevărată “centură de siguranță” pentru reducerea inundaţiilor și prevenirea dezastrelor în zonele locuite; îmbunătățesc aspectul peisagistic etc.

Ziua Internaţională a Ariciului

Ariciul este un mamifer mic insectivor, activi noaptea, sunt şi buni agricultori, eficienţi sanitari pentru grădini, consumând numeroase larve, gândaci şi alte insecte din curți și grădini
Este sărbătorit pe 2 februarie, primăvara, atunci când iese din perioada de hibernare.
Prezența aricilor în grădină fascinează copii, dar e un motiv de bucurie și pentru grădinari, deoarece aricii sunt inamicii cei mai mari ai melcilor, omizilor, insectelor și ai altor dăunători ai plantelor. Aricii sunt animale nocturne, care preferă să se adăpostească în colțuri de grădină cât mai naturale și mai puțin aranjate de om. Datorită lipsei resurselor de hrană, pe perioada iernii hibernează – devin inactivi și metabolismul lor scade.

Organizația Națiunilor Unite a decis în 2013 să pdesemneze 3 martie, ziua adoptării Convenției privind comerțul internațional cu specii de faună și floră sălbatice pe cale de dispariție (CITES), drept Zi mondială a vieții sălbatice, pentru a sărbători fauna și flora sălbatică din lume.

Ziua Polenizatorilor se celebrează pe 10 martie din inițiativa a mai multor universități și organizații axate pe protecția naturii. Scopul este, desigur, atragerea atenției asupra speciilor polenizatoare, asupra factorilor care periclitează existența lor, dar și asupra soluțiilor disponibile.

Cu toții știm că albinele melifere polenizează florile și, deși am văzut bondari, viespi, fluturi și alte insecte pe florile noastre preferate, poate nu am conștientizat că rolul lor este identic cu cel al albinelor. Deși multe persoane sunt ferm convinse că florile lor au fost vizitate și de un colibri, trebuie să accentuăm că aceste păsări trăiesc exclusiv în America și ceea ce au văzut este un fluture, denumită molia colibri (Macroglossum stellatarum).

Citiți mai multe în articolele:

10 martie, Ziua Polenizatorilor

De Ziua Polenizatorilor amplasăm hoteluri de insecte

Luna pădurii este sărbătorit în fiecare an între 15 martie – 15 aprilie și are în prim plan evidențierea rolului și importanței pădurii în menținerea echilibrului în natură. În această perioadă, pe 21 martie, este sărbătorită și Ziua Internațională a Pădurilor.

La nivel global, pădurile acoperă momentan mai puțin de 30% din suprafața terestră. Datorită tăierilor efectuate de om și a unor calamități naturale, cum sunt furtunile puternice, atacurile insectelor, dar mai ales, incendiile, astăzi există suprafețe întinse pe care pădurea a fost distrusă.

Cunoscut la început ca „Sărbătoarea sădirii arborelui”, evenimentul își are rădăcinile în Statele Unite ale Americii. Inițiat în 1872, evenimentul a venit ca răspuns la nevoia de protejare a pădurilor grav afectate de o exploatare masivă în acea perioadă. A debutat cu o acțiune de mobilizare a populației pentru plantarea de arbori în locurile cele mai afectate de despăduririle apărute ca efect al luptei pentru colonizarea Vestului american.

În România, acest eveniment a fost introdus 30 de ani mai târziu, în 1902, de către Spiru Haret care pe atunci era ministrul Cultelor și Instrucției Publice.

Toate elementele unei păduri sunt interconectate. Arborii absorb dioxidul de carbon și oferă oxigenul necesar vieții, acționând ca un filtru în zonele cu aer poluat. Pădurile rețin apa în sol și reduc astfel riscul de inundații. Rădăcinile arborilor stabilizează pământul în care cresc și ajută la prevenirea alunecărilor de teren.

Cum te poți implica?

  • Participă la acțiunile de plantare organizate în Luna Pădurii, care au loc în întreaga țară;
  • Folosește aplicația SUMAL 2.0 – Inspectorul Pădurii pe dispozitivul mobil pentru a verifica dacă un transport de masă lemnoasă este autorizat și pentru a raporta eventualele nereguli;
  • Protejează pădurea și nu rupe florile sau arborii, nu deranja animalele și nu face focul pentru a nu provoca incendii;
  • Folosește pădurea ca pe un spațiu de studiu și relaxare.

sursa: România sălbatică, Munții noștrii

În 2012 adunarea Generală a Națiunilor Unite a stabilit 21 martie Ziua Internațională a Pădurilor, pentru a sărbători și a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța tuturor tipurilor de păduri. Țările sunt încurajate să întreprindă eforturi locale, naționale și internaționale pentru a organiza activități care implică păduri și copaci, de exemplu campanii de plantări de copaci.

Când bem un pahar cu apă, scriem într-un caiet, luăm medicamente pentru febră sau ne construim o casă, nu facem întotdeauna legătura cu pădurile. Și totuși, acestea și multe alte aspecte ale vieții noastre sunt legate într-un fel sau altul de păduri.

Gestionarea durabilă a pădurilor și utilizarea resurselor de către acestea sunt esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru a contribui la prosperitatea și bunăstarea generațiilor actuale și viitoare. Pădurile joacă, de asemenea, un rol crucial în reducerea sărăciei și în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Cu toate acestea, în ciuda tuturor acestor neprețuite beneficii ecologice, economice, sociale și de sănătate, pădurile sunt puse în pericol de incendii, dăunători, secete și defrișări fără precedent.

Pădurile ne oferă atât de mult sănătății noastre. Ele purifică apa, curăță aerul, captează carbon pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, oferă alimente și medicamente care salvează vieți și ne îmbunătățesc bunăstarea.

*sursa: United Nations: International Day of Forests, 21 March

Scopul aceste zile emblematice a fost de a aloca o zi pentru a transmite mesajul de protejare a Vrăbiei de casă și a altor păsări comune și, de asemenea, să marcheze o zi de sărbătoare pentru a aprecia frumusețea biodiversității comune pe care îl considerăm firesc.
Vrabia, în special vrabia de casă, este una dintre cele mai răspândite păsări de pe pământ și este, de asemenea, unul dintre cei mai vechi însoțitori al omului. De-a lungul unei perioade de timp, a evoluat odată cu noi. Din fericire, se găsesc încă din abundență în multe părți ale lumii.

Vrabia de casă a fost cândva cea mai comună pasăre din lume, dar în ultimii ani, această pasăre a fost în declin pe o mare parte din aria sa naturală, atât în habitatele urbane, cât și în cele rurale. Declinul vrăbiei de casă este un indicator al degradării continue cu care se confruntă mediul din jurul nostru. Este, de asemenea, un clopoțel de avertizare care ne avertizează despre posibilele efecte dăunătoare asupra sănătății și bunăstării noastre. Trebuie să cunoaștem riscurile pentru sănătate ale cantității tot mai mari de poluare și ce anume decimează populația vrăbiei de casă, care coexistă cu noi, astfel încât să putem estima efectul asupra tuturor formelor de viață, inclusiv a noastră.

Vrabia de casă reprezintă, de asemenea, multe dintre speciile de păsări comune și este, într-un fel, ambasadorul lor. Prin urmare, protejarea vrăbiilor de casă și a habitatului acesteia va ajuta, de asemenea, la protejarea unei părți a biodiversității, cu care împarte habitatul.

Motivul sărbătoririi Zilei Mondiale a Vrăbiilor nu este doar de a comemora evenimentul pentru o zi, ci de a sublinia nevoia de a proteja vrăbiile, precum și biodiversitatea urbană.

Citiți mai multe în articolul:

20 martie, Ziua Mondială a vrăbiilor

*sursa: World Sparrow Day

Ziua Mondială a Apei este sărbătorită anual pe 22 martie, ca mijloc de a concentra atenția asupra importanței apei dulci și de a milita pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă dulce. Scopul principal este de a lua măsuri pentru a aborda criza globală a apei din perspectiva celor trei sectoare principale de utilizare a apei (agricultura, așezările umane și industrie), precum și interacțiunile acesteia cu ecosistemele și relația sa cu schimbările climatice.
Intenția este de a inspira oamenii din întreaga lume să învețe mai multe despre problemele legate de apă și să ia măsuri pentru a face diferență.

*sursa: UNESCO International Days

Ziua Păsărilor este probabil cel mai important eveniment organizat anual de Societatea Ornitologică Română (SOR). Începând cu 1994, evenimentul a fost cel mai bun prilej de întâlnire pentru pasionații de păsări, ornitologi, dar și simpli iubitori de natură.
Sărbătorirea păsărilor în prima zi a lunii aprilie își are originea la începutul secolului trecut, când, aparent, a fost semnată sau ratificată una dintre primele convenții internaționale pentru protecția păsărilor sălbatice. Tot în aceeași perioadă, în 1906, Societatea Regală pentru protecția păsărilor din Marea Britanie (RSPB), vindea primul ei cuib artificial. Necesitatea protecției active a păsărilor era evidentă încă de acum mai bine de o sută de ani.

În România, Ziua Păsărilor era sărbătorită încă din perioada interbelică, în principal în școli. Profesorii se foloseau de acestă zi pentru a vorbi elevilor despre caracteristicile, frumusețea și locul păsărilor în marele întreg al naturii.

Citiți mai multe în articolul:

Zbor deasupra unui cuib regal

Se bat cu cântul, păsările-n săbii

Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare

Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare este o campanie anuală de conștientizare care evidențiază necesitatea protejării păsărilor migratoare și a habitatelor acestora. Are o acoperire globală și ajută la creșterea conștientizării globale cu privire la amenințările cu care se confruntă păsările migratoare, importanța lor ecologică și necesitatea cooperării internaționale pentru conservarea lor.

În fiecare an, oamenii din întreaga lume organizează evenimente publice, cum ar fi festivaluri, programe educaționale, expoziții și excursii de observare a păsărilor pentru a sărbători această zi. Toate aceste activități pot fi, de asemenea, întreprinse în orice moment al anului, deoarece țările sau regiunile observă vârful migrațiilor în momente diferite, dar zilele principale pentru sărbătorile internaționale sunt în luna mai și octombrie.

Ziua Păsărilor și Arborilor 

Păsările sunt una dintre cele mai răspândite grupuri biologice, cu specii prezente pe toate continentele unde pot trăi, se pot reproduce și se pot hrăni în diferite ecosisteme.
Aceste creaturi uimitoare sunt un element esențial al mediului nostru, deoarece îndeplinesc multe funcții necesare pentru întreținerea și regenerarea ecosistemelor noastre.
Această zi scoate în evidență legătura strânsă între mai multe elemente din ecositem și rolul fiecăruia pe care-l îndeplinește. Scopul acestei zile este să-i învețe pe copii cât de importantă este protejarea naturii, importanța naturii în viața noastră, în gospodărie, la ferme, în orașe, importanța plantării copacilor și importanța speciilor și legăturilor dintre ele.

Biodiversitatea este țesutul viu al planetei noastre. Ea susține bunăstarea umană în prezent și în viitor, iar declinul său rapid amenință natura și oamenii deopotrivă. Conform Raportului de evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, publicat în 2019 de Platforma interguvernamentală științifică-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) de la UNESCO, principalii factori globali ai pierderii biodiversității sunt schimbările climatice, speciile invazive, supraexploatarea resurse naturale, poluare și urbanizare. Raportul global a demonstrat responsabilitatea activităților umane în pierderea biodiversității, care a constituit 75% pentru ecosistemele terestre. Această evaluare a indicat, de asemenea, că există soluții și că nu era prea târziu pentru a acționa.

*sursa: UNESCO International Days, International Day for Biological Diversity

Organizația Națiunilor Unite a desemnat ziua de 5 iunie drept Ziua Mondială a Mediului pentru a evidenția faptul că protecția și sănătatea mediului este o problemă majoră, care afectează bunăstarea popoarelor și dezvoltarea economică în întreaga lume. Sărbătorirea acestei zile ne oferă oportunitatea de a conștientiza și însuși o conduită responsabilă a persoanelor, întreprinderilor și comunităților în conservarea și îmbunătățirea mediului. Toată lumea are un rol important în protejarea singurei noastre case, care ne asigură solul, apa și aerul pe care-l respirăm.
De Ziua Mondială a Mediului – și în fiecare zi – să ne reconectăm cu natura și să prețuim planeta care ne protejează.

Vizionați video: We have #OnlyOneEarth (World Environment Day 2022)

*sursa: UNESCO International Days

Ziua Mondială a Oceanelor a fost propus pentru prima dată în 1992, la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, ca o modalitate de a sărbători oceanul comun al lumii noastre și conexiunea noastră cu marea, precum și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la rolul crucial pe care îl joacă oceanul în viețile noastre și cum pot oamenii contribui la protejarea acestuia.
Oceanul ne conectează și ne susține pe toți. Cu toate acestea, sănătatea sa este într-un punct de cotitură, la fel și bunăstarea noastră. Pe baza datelor adunate de organizațiile mondiale, sunt necesare acțiuni comune pentru a restabili echilibrul și vitalitatea acestor zone acvatice.

Oceanele lumii – temperatura, chimia, curenții și biodiversitatea lor – influențează sisteme pe plan global care fac Pământul locuibil pentru omenire. Apa noastră de ploaie, apa potabilă, clima, coastele, mare parte din hrana noastră și chiar oxigenul din aerul pe care îl respirăm sunt toate furnizate și reglementate în cele din urmă de mare și ocean. De-a lungul istoriei, oceanele și mările au fost canale vitale pentru comerț și transport.

Gestionarea atentă a acestei resurse globale esențiale este o caracteristică cheie a unui viitor durabil. Cu toate acestea, în prezent, există o deteriorare continuă a apelor de coastă din cauza poluării și acidificării oceanelor, ceea ce are un efect advers asupra funcționării ecosistemelor și a biodiversității. Acest lucru are, de asemenea, un impact negativ asupra pescuitului la scară mică.

Zonele marine protejate trebuie gestionate eficient și dotate cu resurse adecvate, iar reglementările trebuie puse în aplicare pentru a reduce pescuitul excesiv, poluarea marină și acidificarea oceanelor.

*sursa: UNESCO International Days

*sursa: United Nations: World Oceans Day

Ziua Mondială a Conservării Naturii este un eveniment anual care se desfășoară pe 28 iulie. Această zi subliniază necesitatea păstrării unui mediu sănătos și a resurselor naturale pentru a menține o societate stabilă și sănătoasă. Salvarea plantelor și animalelor care se confruntă cu amenințarea dispariției este unul dintre obiectivele principale ale Zilei Mondiale pentru Conservarea Naturii. De asemenea, sărbătorile pun accent pe păstrarea intacte a diferitelor componente ale naturii, cum ar fi flora, fauna, resursele energetice, solul, apa și aerul. În plus, Ziua Mondială a Conservării Naturii subliniază necesitatea conservării mediului pentru generațiile viitoare.

Activitățile umane din secolul trecut au avut un impact devastator asupra vegetației naturale și a altor resurse. Căutarea unei industrializări rapide și tăierea pădurilor pentru a face spațiu pentru populația în continuă creștere a provocat schimbările climatice și alte presiuni asupra mediului.

Oricât de mult ar fi crescut gradul de conștientizare cu privire la conservarea mediului în ultimii câțiva ani, mai este mult de parcurs până când rezultatele pozitive vor apărea din pașii realizați. În ultima vreme, nevoia de conservare a mediului a devenit tot mai evidentă. Supraexploatarea a resurselor de către om a dus la modele meteorologice neobișnuite, distrugerea habitatelor vieții sălbatice, dispariția speciilor și pierderea biodiversității. Din păcate, aceasta este norma în întreaga lume. De aceea este important ca printr-un efort comun, atât persoanele cât și organizațiile, firmele și guvernele, să examinăm modul în care activitățile umane afectează natura, să protejăm speciile și habitatele acestora, să evaluăm riscul de dispariție a speciilor, să abordăm provocările globale precum schimbările climatice, securitatea alimentelor și a apei și reducerea sărăciei.

*sursa: National today

În fiecare an, orașele de pe tot globul sărbătoresc Ziua Mondială fără Mașini, încurajând șoferii să renunțe la mașină pentru o zi. Evenimentul evidențiază numeroasele beneficii de a merge fără mașină, inclusiv reducerea poluării aerului și promovarea mersului pe jos și cu bicicleta într-un mediu mai sigur.

Între timp, în fiecare an, în perioada 16 și 22 septembrie, orașele europene își exprimă angajamentul față de transportul urban curat și durabil în timpul #MobilityWeek.

Zilele fără mașini reprezintă o oportunitate pentru orașe de a sublinia modul în care drumurile aglomerate pot fi folosite în moduri diferite. De la curse pentru vehicule alimentate cu energie alternativă în Budapesta, la călărie în São Paulo, la picnicuri stradale în Viena, la alergare în Jakarta, orașele și oamenii care locuiesc în ele subliniază alternativele la vehiculele poluante în această zi importantă.
Pentru a înțelege de ce Ziua Mondială fără Mașini este atât de importantă, este vital să înțelegem poluarea aerului și modul în care vehiculele contribuie la aceasta. Poluarea aerului se referă la prezența unor substanțe străine în aer care nu sunt menite să fie acolo. De asemenea, poate duce la existența unei cantități excesive de impurități. Când benzina este arsă de un vehicul, sunt emise poluanți.

*sursa: United Nations Environment Programme

Ziua Internațională a Acțiunii Climatice este o mișcare mondială inițiată de tinerii preocupați de schimbările climatice și de nedreptatea globală. Consecințele asupra mediului includ furtuni, secetă intensă, valuri de căldură, creșterea nivelului mării, încălzirea oceanelor, distrugerea habitatului.
Ce este acțiunea climatică? Intervenția celor care ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (care agravează schimbările climatice), ne îmbunătățesc adaptarea la problemele cauzate de climă, integrează măsurile privind schimbările climatice în politici și multe altele.

Dacă ți-a plăcut, distribuie