Membrii expați. Jan van Diermen, olandezul din Ardeal 
Avanpremieră rezultate Midwinter 2026 – Delta Dunării 
Competiția Listelor Complete – sezon 2026 
Însoțitul păsărilor 
Aici sunt banii dumneavoastră! 
Strategii prin care păsările înfruntă iarna 
Revelion modern, cu spectacole de lumini și drone în locul artificiilor 
Calendar de Advent SOR 
Cicoarea 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Euro Bird Portal 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Păsări din habitate acvatice 
Ce copac este acesta? 
Mic determinator de insecte 
Păsări din pădure 
Mic determinator de fluturi 
Insignă rotundă pițigoi sur 
Insignă rotundă pițigoi de stuf 
Insignă rotundă pițigoi de brădet 
Insignă rotundă pițigoi mare 
Insignă rotundă pițigoi albastru 
Cascadia: Monumente ale naturii 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă dumbrăveancă 
Sacoșă bujor 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib lăstun de casă 
Cuib cojoaică 
Cuib huhurez mic 
Cuib tip B (neasamblat) 2025 
Iezerul Călărași
Situl Natura 2000 Iezerul Călăraşi ocupă 5.000 de hectare din lunca inundabilă a Dunării, ȋn partea de est a judeţului Călăraşi, pe teritoriul comunelor Cuza Vodă, Grădiştea şi al municipiului Călăraşi.
O parte din aria protejată include lacul de origine naturală rămas după asanarea parţială a vechiului Iezer Călăraşi, care, ȋn anii ‘60, a fost transformat ȋn fermă piscicolă. Lacul este ȋnconjurat de un brâu de stuf şi papură de peste 4 hectare, de pajişti şi culturi agricole.
Motivul principal pentru care situl are importanţă este faptul că, ȋn perioada de iarnă, aici se adăpostesc trei specii periclitate la nivel global: pelicanul creţ, gâsca cu gât roşu şi gârliţa mică.
Datorită biodiversităţii sale, Iezerul Călăraşi a fost clasificat ca arie protejată nu doar de autorităţile europene, ci şi de către Convenţia Ramsar (The Ramsar Convention on Wetlands), care l-a desemnat “zonă umedă de importanţă internaţională”.
Localizarea ȋn vecinătatea Dunării şi pe marele drum de migraţie estic, au inclus Iezerul ȋn lista popasurilor preferate ale păsărilor. Un total de 32 de specii protejate ȋn Europa, majoritatea acvatice, cuibăresc, au cartier de iernare sau se odihnesc ȋn timpul migraţiei ȋn Iezerul Călăraşi.
Până la 100.000 de gârliţe, dar şi frumoasele lebede de iarnă (Cygnus cygnus), pot fi observate iarnaȋn situl natural al cărui ȋntins luciu de apă le oferă loc de odihnă.
Ȋn aceeaşi perioadă, poposesc ȋn iezer 3 – 4000 de exemplare de gâscă cu gât roşu, Branta ruficollis, specie căreia i-au fost dedicate câteva proiecte menite să crească gradul de conservare al speciei. Cel mai recent dintre acestea este o colaborare transfrontalieră ȋn care e implicată şi Societatea Ornitologică Română, alături de autorităţi de mediu şi vânători din România şi ţările de pe toată ruta de migrație a speciei.
Printre păsările cuibăritoare din situl natural de la Călăraşi sunt corcodelul mare (Podiceps cristatus), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), raţa mare (Anas platyrhyncos), corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), lişiţa (Fulica atra), gâsca de vară (Anser anser), lebăda de vară (Cygnus olor) şi găinuşa de baltă (Gallinula chloropus).
Toamnele lungi şi călduroase atrag pe malul lacului mii de păsări acvatice și limicole: pelicanul comun şi cel creţ (Pelecanus onocrotalus şi Pelecanus crispus), barza albă (Ciconia ciconia), bătăuşul (Philomachus pugnax), chirighiţa cu obraz alb (Chlidonia hybridus) şi chirighiţa neagră (Chlidonia niger), chira de baltă (Sterna hirundo), piciorongul (Himantopus himantopus) şi lopătarul (Platalea leucordia).
