Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) 
Gura Ialomiţei
Versiunea pentru consultare a Planului de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței și ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței- Mihai Bravu poate fi citită aici.
Aria protejată “Berteştii de Sus – Gura Ialomiţei” se află la vest de Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, pe teritoriul comunelor ialomiţene Berteştii de Jos, Gura Ialomiţei, Giurgeni şi, ȋn judeţul Brăila, ȋn comunele Victoria și Însurăței.
Aria protejată acoperă pajiștile sărăturate dintre Dunăre și limita terasei dintre localitățile Gura Ialomiței în sud și Berteștii de Sus în nord, dar se suprapune ȋn mare măsură cu situl de importanță comunitară Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu.
Înainte de 1989, această parte a Câmpiei Bărăganului a suferit transformări menite să-i crească potenţialul agricol. Ȋntrucât irigaţiile au ȋncetat după câţiva ani, vegetaţia specifică ariei protejate s-a refăcut, iar acum cuprinde un mozaic de plante de sărătură. Unele dintre acestea, precum ghirinul (Suaeda maritima), pelinul (Artemisia santonicum) şi trifoiul frăguţ (Trifolium fragiferum), beneficiază de statut de protecţie.
O populaţie semnificativă de ciovlică ruginie (Glareola pratincola) cuibăreşte ȋn aria protejată, iar ȋn timpul migraţiei, sunt prezente mai multe specii protejate, precum bătăuşul (Philomachus pugnax) sau gâsca cu gât roşu (Branta rufficolis), specie periclitată la nivel global.
Popândăul (Spermophilus citellus) este o altă specie ameninţată la nivel global care preferă habitatele de stepă, precum cel al sărăturilor.
Populaţia europeană de popândăi a scăzut considerabil ȋn perioada ȋn care a fost considerat dăunător culturilor agricole şi combătut şi, abia ȋn ultimii ani, au ȋnceput să se ia măsuri pentru protecţia speciei. Culmea este că micuțul mamifer ajunge să fie mâncat și de acvile și alte păsări de pradă, ceea ce îi conferă un rol cu atât mai important în conservare.
Barza albă (Ciconia ciconia), fluieraşul de mlaştină (Tringa glareola), fâsa de câmp (Anthus campestris) şi egreta mică (Egretta garzetta) sunt printre păsările prezente cel mai frecvent ȋn sărăturile de la graniţa judeţelor Brăila şi Ialomiţa. Una dintre speciile de păsări răpitoare cu efective numeroase ȋn aria protejată este vânturelul de seară (Falco vespertinus).
Pajiştile ȋntinse şi vegetaţia caracteristică stepei care adăpostesc reptile şi rozătoare, reprezintă habitatul ideal nu doar pentru șoimi, ci şi pentru ereţi. Aici pot fi întâlnite toate cele patru specii obişnuite ale României: erete alb (Circus macrourus), eretele sur (Circus pygargus), eretele vânăt (Circus cyaneus) şi eretele de stuf (Circus aeruginosus).
