Share

POIM SUD

Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței

Aria protejată “Berteştii de Sus – Gura Ialomiţei” se află la vest de Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, pe teritoriul comunelor ialomiţene Berteştii de Jos, Gura Ialomiţei, Giurgeni şi, ȋn judeţul Brăila, ȋn comunele Victoria și Însurăței.

Aria protejată acoperă pajiștile sărăturate dintre Dunăre și limita terasei dintre localitățile Gura Ialomiței în sud și Berteștii de Sus în nord, dar se suprapune ȋn mare măsură cu situl de importanță comunitară Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu.

Înainte de 1989, această parte a Câmpiei Bărăganului a suferit transformări menite să-i crească potenţialul agricol. Ȋntrucât irigaţiile au ȋncetat după câţiva ani, vegetaţia specifică ariei protejate s-a refăcut, iar acum cuprinde un mozaic de plante de sărătură. Unele dintre acestea, precum ghirinul (Suaeda maritima), pelinul (Artemisia santonicum) şi trifoiul frăguţ (Trifolium fragiferum), beneficiază de statut de protecţie.

O populaţie semnificativă de ciovlică ruginie (Glareola pratincola) cuibăreşte ȋn aria protejată, iar ȋn timpul migraţiei, sunt prezente mai multe specii protejate, precum bătăuşul (Philomachus pugnax) sau gâsca cu gât roşu (Branta rufficolis), specie periclitată la nivel global.

Popândăul (Spermophilus citellus) este o altă specie ameninţată la nivel global care preferă habitatele de stepă, precum cel al sărăturilor.

Populaţia europeană de popândăi a scăzut considerabil ȋn perioada ȋn care a fost considerat dăunător culturilor agricole şi combătut şi, abia ȋn ultimii ani, au ȋnceput să se ia măsuri pentru protecţia speciei. Culmea este că micuțul mamifer ajunge să fie mâncat și de acvile și alte păsări de pradă, ceea ce îi conferă un rol cu atât mai important în conservare.

Barza albă (Ciconia ciconia), fluieraşul de mlaştină (Tringa glareola), fâsa de câmp (Anthus campestris) şi egreta mică (Egretta garzetta) sunt printre păsările prezente cel mai frecvent ȋn sărăturile de la graniţa judeţelor Brăila şi Ialomiţa. Una dintre speciile de păsări răpitoare cu efective numeroase ȋn aria protejată este vânturelul de seară (Falco vespertinus).

Pajiştile ȋntinse şi vegetaţia caracteristică stepei care adăpostesc reptile şi rozătoare, reprezintă habitatul ideal nu doar pentru șoimi, ci şi pentru ereţi. Aici pot fi întâlnite toate cele patru specii obişnuite ale României: erete alb (Circus macrourus), eretele sur (Circus pygargus), eretele vânăt (Circus cyaneus) şi eretele de stuf (Circus aeruginosus).

Livrarea produselor o vom face între două și șapte zile lucrătoare de la înregistrarea comenzii.
+