Share

POIM SUD

Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței

Situl Natura 2000 Lacul Techirghiol se află pe coasta Mării Negre, la 15 km de oraşul Constanța, pe teritoriul comunelor 23 August, Eforie, Techirghiol, Topraisar şi Tuzla.

Nu mai există român care să nu fi auzit de acest lac sau de nămolul de aici. Și totuși, denumirea lui are două explicații.

1. Denumirea turcească Tekirgöl se traduce prin Lacul Barbunului, după peştele cu acelaşi nume (Mullus barbatus).

2. O legendă locală spune că un bătrân tătar olog şi orb, pe nume Tekir, şi măgarul său bolnăvicios, au poposit ȋn apele sale, iar când au plecat, erau vindecaţi.

Dincolo de mit, ȋncă din secolul IXX, calitățile terapeutice ale nămolului din lac au consfinţit Techirghiolul ca staţiune balneară. Ȋnsă oamenii nu sunt singurii care profită de beneficiile lacului.

Din cele peste 400 de specii semnalate până în prezent pe teritoriul României, în zona lacului Techirghiol au fost observate 264 specii de păsări, respectiv peste 65% din speciile prezente ȋn România. Diversitatea speciilor e explicată de poziționarea lacului pe una din cele mai importante rute de migrație ale păsărilor, Via Pontica.

Lacul este unul din puținele din România unde se mai poate vedea cea mai periclitată specie de gâscă sălbatică – Branta ruficollis, respectiv gâsca cu gât roşu. Dar apar specii la fel de interesante pentru ornitologi, așa cum sunt raţa cu cap alb (Oxyura leucocephala) – specie ameninţată la nivel global, gârliţa mică (Anser erithropus), ferestraşul mic (Mergellus albellus), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) şi pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus).

Alături de Iezerul Călăraşi, Lacul Techirghiol este cea de-a doua arie protejată cuprinsă ȋn proiect cu statut de „zonă umedă de importanţă internaţională”. Distincţia acordată de către Convenţia Ramsar are scopul protejării speciilor şi habitatelor şi al folosirii eficiente a resurselor naturale din zonă, importante deopotrivă pentru oameni şi mediu.

Aproximativ jumătate dintre speciile prezente ȋn aria protejată Lacul Techirghiol sunt specii acvatice. Printre cele care au efective foarte mari aici se numără corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), călifarul alb (Tadorna tadorna), pescăruşul cu cap negru (Larus melanocephalus), pescăruşul râzător (Larus ridibundus) şi pescăruşul mic (Larus minutus).

La fel de importante sunt și terenurile din apropierea lacului, unde poti fi văzute specii precum pasărea ogorului (Burhinus oedicnmeus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra) și vânturelul de seară (Falco vespertinus).

Răpitoarele observate cel mai adesea ȋn sit sunt şoimul de iarnă (Falco columbarius) şi şoimul călător (Falco peregrinus), dar vânează aici şi cele patru specii de erete, codalbul (Haliaeetus albicilla), șoimul dunărean (Falco cherrug) şi vânturelul roşu (Falco tinnunculus).

Datorită poziționării sale pe ruta de migraţie, în zona lacului Techirghiol au fost observate mai multe rarități: prundărașul de desert (Charadrius leschenaultii), fluierarul sur (Xenus cinereus), fluierarul cu piept gălbui (Tryngites subruficollis), fugaciul pătat (Calidris melanotos), notatița cu cioc lat (Phalaropus fulicarius), spârcaciul (Tetrax tetrax), ciocârlia cu aripi albe (Melanocorypha leucoptera), pietrarul de deșert (Oenanthe deserti), mărăcinarul siberian (Saxicola maurus), pitulicea verzuie (Phylloscopus trochiloides) și muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata).

Pentru două dintre specii – fluierarul cu piept gălbui și pietrarul de deșert, observaţiile făcute în aria protejată au constituit primele observații pentru România. Graţie bogăţiei sale avifaunistice, lacul Techirghiol este și una dintre destinațiile preferate pentru birdwatching din țară.

Harta ariei protejate