Share

POIM Moldova

Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate Acumulările Belcești, Sărăturile Jijia Inferioara Prut, Eleșteiele Jijiei și Miletinului și Balta Teiva Vișina

Eleșteiele Jijiei și Miletinului (ROSPA0042) se află în Depresiunea Jijiei care este străbătută de văile Jijiei şi ale afluenţilor săi (Miletinul şi Jijioara), într-o zonă cu aspect colinar. Situl are o suprafață de 18.990 ha și se află pe teritoriul județului Iași, pe raza comunelor Andrieșeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropnița, Movileni, Popricani, Probota, Șipote,Trifești, Țigănași, Victoria și Vlădeni.

Întreg teritoriul aparţine bazinului mijlociu al Prutului şi se caracterizează prin numeroase forme de relief precum microdepresiuni, microgrinduri, meandre şi cursuri părăsite, grădişti şi microrelief de coşcovă. În această zonă au fost realizate Eleşteiele Jijiei şi Miletinului, în scopul reducerii riscului de inundaţii şi viituri.

În prezent, situl are destinaţie piscicolă sau de alimentare cu apă a localităţilor din jur. Ele sunt compuse din următoarele corpuri de apă mai mari: eleşteele Vlădeni şi acumularea Hălceni (amenajate pe Miletin), Balta Borşa, eleşteele Larga Jijia (create prin îndiguire în albia Jijiei, la punctul de confluenţă cu Miletinul), acumularea Movileni şi acumulările Jijioarei. În cadrul sitului sunt prezente şi zone inundabile, pajişti şi culturi agricole. Reţeaua hidrografică se formează în jurul Jijiei, care este cel mai important afluent din bazinul hidrografic al Prutului.

Aria protejată asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

Specii reprezentative
Situl reprezintă unul dintre cele mai importante teritorii de cuibărit din bazinul românesc al Prutului, loc de popas în timpul migraţiei şi cartier pentru iernarea păsărilor în estul României. În această arie au fost identificate un număr de 205 specii de păsări. 117 dintre ele sunt specii care cuibăresc aici, iar un număr de 34 sunt specii protejate la nivel european. Dintre acestea, un număr de nouă sunt specii strict protejate pe plan global.

În cadrul sitului este prezentă cea mai mare colonie mixtă de stârci din bazinul românesc al Prutului, dar şi cea mai mare şi mai diversă grupare de specii de păsări de ţărm clocitoare din estul României.

În momentul pasajului sunt văzute efective numeroase din următoarele specii protejate: piciorong (Himantopus himantopus), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), fluierar de mlaştină (Tringa glareola), ploier auriu (Pluvialis apricaria), erete sur (Circus pygargus), cormoran mic (Microcarbo pygmeus), egretă mare (Ardea alba), raţă roşie (Aythya nyroca), gârliţă mică (Anser erythropus), şerpar (Circaetus gallicus), bătăuş (Calidris pugnax) şi becaţină mare (Gallinago media).

Importanță socio-economică
Eleșteiele Jijiei și Miletinului sunt recunoscute pentru bogăția speciilor de pești care trăiesc aici, predominante fiind crapul, sângerul și novacul. Alte specii prezente aici sunt carasul, șalăul, plătica, somnul, știuca, bibanul, plevușca sau țiparul. Aceste specii determină un număr impresionant de păsări să se oprească din pasaj pentru a se hrăni.

Șesul Jijiei este umed și pe alcuri mlăștinos, primăvara suprafețe întinse fiind acoperite de ape provenind din topirea zăpezii, ceea ce determină ca migrația de primăvară a păsărilor acvatice să se desfășoare în bune condiții. Migrația de toamnă a acestor păsări este favorizată de faptul că majoritatea eleșteelor sunt golite de apă, astfel fiind accesibilă bogăția de nevertebrate a acestor habitate, în apa mică sau în mâlul proaspăt.

Așa se explică numărul mare de păsări care, în zborul lor spre și dinspre cartierele de iernare, se opresc în aceste zone umede pentru odihnă și hrănire.

Situl a fost desemnat ca „Arie de Protecţie Specială Avifaunistică” (SPA), ROSPA0042, conform H.G. 1284/2007 privind declararea Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Natura 2000 este cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume. Asta nu înseamnă interdicții pentru proprietarii terenurilor din zonă, ci doar câteva restricții: să nu exploateze, să polueze terenul sau să vâneze speciile protejate în afara calendarului și nivelului admis. Mai mult, dacă vor urma un eventual plan de management comunitar, proprietarii ar putea primi și compensații financiare.