Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) 
Sărăturile Jijia Inferioară Prut
Sărăturile Jijia Inferioară Prut (ROSCI0222) se află pe teritoriul județului Iași, pe raza comunelor Andrieșeni, Gropnița, Movileni, Popricani, Probota, Trifești, Țigănași, Victoria și Vlădeni.
Situl, cu o suprafață de 10.613 ha, a fost desemnat pentru a conserva zone umede din Câmpia Moldovei (lacuri, bălţi, eleştee, canale şi albii de râu) alături de zone ripariene, de lizieră, pajişti şi sărături care adăpostesc şase tipuri de habitate de interes comunitar, dintre care unul este prioritar pentru conservare.
Zonele acvatice prezintă o deosebită importanţă atât pentru peşti, amfibieni şi reptile, printre care se remarcă cele de interes comunitar ca zvârluga, buhaiul de baltă cu burta roşie, tritonul cu crestă şi ţestoasa de apă, cât şi pentru avifaună, care iese aici în evidenţă printr-o mare diversitate specifică, 205 specii, dintre care 117 cuibăritoare.
De remarcat este numărul mare de exemplare din aceste specii pentru care zona este unul dintre cele mai importante teritorii de cuibărit din bazinul românesc al Prutului, un loc de popas bogat în hrană şi liniştit în timpul migraţiei sau unul din cartierele cele mai căutate din estul României pentru iernare.
Valoarea sitului pentru conservare este completată de prezenţa unui fluture de noapte mai rar în fauna României, fluturele buhă.
Specii reprezentative
Situl prezintă suprafeţe mari de luciu de apă, stufărişuri şi păpurişuri mai mult sau mai puţin compacte, canale şi diguri, suprafeţe mlăştinoase, pajişti cu ierburi scunde şi de sărătură. Pajiştile stepice sunt prezente în aval de lacul Hălceni şi sunt caracterizate de prezenţa asociaţiilor de păiuş stepic cu alte specii de păiuş, alături de care se mai întâlnesc firuţa de fâneţe, pirul cristat şi cel târâtor, zâzania, sulfina galbenă, pelinul, trifoiul târâtor şi altele.
În zonă este menţionată şi prezenţa unei specii de stânjenel extrem de rare. Vegetaţia higrofilă este favorizată de adâncimea redusă a apei, fiind prezente specii ca stuful, papura, rugina, pipirigul şi rogozul. Pe luciul apei plutesc lintiţa, broscariţa şi plutnica, iar masa apei este invadată de specii de plante ca troscotul de baltă, iarba de baltă şi mana-apei.
Din punct de vedere al avifaunei, situl se remarcă prin cea mai mare colonie de stârci din bazinul românesc la Prutului, precum și prin cea mai mare populație de păsări limicole clocitoare din estul României (cu excepția Deltei Dunării). Au fost identificate opt specii strict ocrotite la nivel global: cormoranul mic (Microcarbo pygmeus), gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), gârlița mică (Anser erythropus), codalbul (Haliaeetus albicilla), acvila de câmp (Aquila heliaca), cristelul de câmp (Crex crex) și becațina mare (Gallinago media).
Apecte socio-economice
Râul Prut a fost declarat sit Natura 2000 datorită prezenței pe cursul său a unor habitate protejate la nivel european de păduri de stejar, ulm și frasin și a unor lacuri și iazuri ce oferă adăpost pentru numeroase specii de păsări.
Localnicii din zona Sărăturilor Jijia Inferioară Prut se ocupă cu creșerea animalelor și cultivarea plantelor, prelucrarea produselor de origine animală, pscicultură și apicultură.
Pe teritoriul sitului sunt incluse, de asemenea, pășuni și terenuri arabile, precum și pâlcuri de pădure și tufărișuri în apropierea zonelor umede. Acestea sunt esențiale pentru conservarea speciilor care se hrănesc și se odihnesc aici.
Natura 2000 este cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume. Asta nu înseamnă interdicții pentru proprietarii terenurilor din zonă, ci doar câteva restricții: să nu exploateze, să polueze terenul sau să vâneze speciile protejate în afara calendarului și nivelului admis. Mai mult, dacă vor urma un eventual plan de management comunitar, proprietarii ar putea primi și compensații financiare.
