Ziua Păsărilor

Proiect

Ziua Păsărilor este un eveniment sărbătorit în 1 Aprilie încă din perioada interbelică, în special de către cadrele didactice. Accentul era pus pe sosirea păsărilor din migrație și pe cuibărire, una dintre principalele acțiuni fiind amplasarea de cuiburi artificiale.

După 1990 SOR a reluat această tradiție, derulată în principal prin sucursale, și, de 7 ani, din nou prin intermediul dascălilor, în Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura, cel mai important proiect educativ al nostru.

Dar, în cei peste treizeci de ani de activitate trecuți de la înființarea sa, SOR a făcut mai mult decât educație pentru natură. Pe lângă traducerea determinatoarelor speciilor de păsări din Europa, realizarea primului atlas ornitologic urban și organizarea și derularea de evenimente cu public, programe și activități educative, am identificat 130 de zone importante pentru păsări, devenite multe dintre ele arii protejate, situri Natura 2000, Arii de Protecție specială Avifaunistică; am protejat activ specii în declin, prin propunerea de măsuri de agro-mediu și amplasare de platforme artificiale pentru cuibărit; am colaborat cu Guvernul României pentru raportarea către UE a Indexului populațiilor de păsări legate de terenuri agricole și implementarea Directivei Păsări.

IMPORTANȚA PĂSĂRILOR

Păsările sunt foarte importante pentru noi. Fac parte din istoria noastră din cele mai vechi timpuri. Iar ultimii ani ne-au arătat cât de nefastă este întreruperea contactului cu natura și elementele sale. Pandemia ne-a făcut să apreciem mai mult simpla prezență a păsărilor, să ne delectăm cu cântecul lor, dând un elan nou observării păsărilor – birdwatchingul atât de apreciat în țările vestice.

Astfel, prin prezența noastră, a angajaților, membrilor și voluntarilor SOR, dorim să arătăm publicului larg că păsările și natura sunt foarte accesibile și apropiate de noi, dar și de ce merită ele protejate. Pe lângă beneficiile pentru sănătatea noastră, păsările sunt și excelenți indicatori ai sănătății mediului, prezența sau absența lor fiind informații importante pentru specialiștii în conservarea naturii.

Păsările sunt foarte buni ambasadori ai biodiversității. Se pot observa și recunoaște cu ușurință, multe dintre specii fiind prezente și în localități. Spre deosebire de alte viețuitoare sunt în general îndrăgite de public, astfel mesajele legate de necesitatea protejării lor sunt mai bine recepționate.

OBSERVAREA PĂSĂRILOR

În România pot fi întâlnite aproape 400 de specii de păsări sălbatice. Dintre acestea unele sunt păsări sedentare, pe care le avem lângă noi tot timpul anului, altele migratoare, care ne părăsesc toamna și revin primăvara, precum și păsări care ne vizitează doar iarna, oaspeții noștri de iarnă. Câteva specii apar doar accidental, spre deliciul ornitologilor și observatorilor împătimiți de rarități.

Cele mai bune momente de observat păsări sunt perioadele de migrație, când numărul speciilor și al exemplarelor este mare. Migrația este și de primăvară, mai cunoscută publicului, dar și de toamnă, atunci când păsările ne părăsesc pentru locuri mai bune din punct de vedere alimentar.

La scară mică, cel mai bun moment pentru a observa păsări este dimineața devreme, când încă orașele noastre nu s-au trezit cu totul la viață și mai putem auzi clar cântecul pițigoilor, al mierlei și al vrăbiilor, la care se adaugă treptat trilurile celor care sosesc din țările calde sau doar mai din sudul continentului.

Ca anotimp, primăvara e clar cea mai potrivită perioadă, păsările putând fi observate mai ușor, deoarece vegetația încă nu a explodat, dar și pentru că e sezonul în care păsările își deconspiră prezența și își marchează teritoriile foarte vocal, prin cântece melodice sau măcar puternice. Dacă ne dorim să observăm păsări nocturne, atunci momentul prielnic e evident, noaptea, deși câteva specii sunt active și vizibile și ziua.

Cu cât ieșim mai mult în natură, cu atât șansele de a vedea păsări cresc, iar cu cât vom vizita locuri mai diferite, cu atât lista noastră de specii va fi mai variată și mai lungă.

Pentru ca această activitate să fie cât mai reușită e recomandată folosirea instrumentelor optice – binocluri și lunete, care apropie păsările de noi și ne ajută să le putem identifica.

Pentru identificarea și cunoașterea speciilor avem determinatoare, cărți de specialitate, site-uri, aplicații și grupuri de iubitori ai naturii pe rețelele de socializare. Astfel, pasiunea poate deveni una serioasă, și observatorul parte a unui grup care împărtășește această pasiune!

PROTEJAREA PĂSĂRILOR

Dar păsările au nevoie de noi. Ironia amară e dată de faptul că noi ar trebui să le protejăm de … noi. Oamenii sunt de departe cea mai mare amenințare la adresa bunăstării lor. Acțiunile noastre le-au limitat locurile de cuibărit și sursele de hrană:

agricultura intensivă, care nu mai lasă loc mozaicurilor agricole și care utilizează cantități exagerate de pesticide
practicile forestiere care extrag susținut arborii maturi și lemnul mort
vânătoarea cu cote care nu au nicio bază științifică, practicată chiar și în migrație
braconajul, care mai ales pe rutele de migrație este la cote dramatice

Pentru ca viitoarele generații să se mai poată bucura de prezența și cântecul păsărilor e nevoie să găsim un echilibru, o cale de a împărți spațiul vital comun. Iar aici, pe lângă activitatea de conservare a organizațiilor de protecția mediului, a universităților și centrelor de cercetare, și publicul poate face pași mici în ajutorarea viețuitoarelor, cu aripi sau fără.

Noi locuri de cuibărire – pentru a suplimenta locurile de cuibărit care dispar o dată cu arborii maturi, putem construi și amplasa cuiburi artificiale. Desigur, putem planta arbori, ca soluție pe termen lung. Aici e nevoie de sfatul specialiștilor, deoarece nu orice acțiune de plantare este binevenită. Trebuie avut în vedere dacă locul pe care vrem să plantăm este unul potrivit și dacă speciile alese au ce căuta acolo.

Surse de hrană – putem ajuta speciile care rămân la noi peste iarnă, amplasând hrănitori cu hrana corespunzătoare, cea mai recomandată fiind semințele de floarea soarelui, dar și fructe sau grăsime animală. De asemenea, putem planta arbori și arbuști care au fructe și semințe cu care păsările se hrănesc. Iar dacă avem curte ori grădină putem renunța la o parte din gazon și să semănăm plante din flora spontană. Aceste pajiști oferă hrană atât păsărilor, cât și insectelor. În plus, ne putem stropi pomii din livezi în momentele potrivite, minimal, cu soluții cât mai prietenoase cu viețuitoarele.

Semnalare activități ilegale – dacă descoperiți în piețe, fizice sau virtuale, păsări sălbatice la vânzare sau dacă surprindeți braconieri care încearcă să prindă păsările din natură, sunați la 112 și reclamați acest lucru. La fel, semnalați locațiile unde vegetația a fost aprinsă, o activitate foarte nocivă, care se practică în special primăvara, când multe animale au deja cuiburi cu ouă sau chiar pui în vegetația aprinsă.

Participare la proiecte de Citizen Science – ajutați diferitele organizații în munca lor, inclusiv la colectarea de date. De exemplu, cu ajutorul aplicației „Uite barza” ne puteți ajuta să numărăm berzele în lunile iunie-iulie.

Susținere prin donații a proiectelor SOR – mai mult ca oricând păsările și natura au nevoie de ajutorul nostru. Cu sprijinul susținătorilor noștri continuăm proiectele de conservare a speciilor de păsări și de educație pentru natură.

Despre SOR

Consiliul Director

Echipa

Contact

Redirecționează 3,5%

Donează

Companii

Parteneri

Membri

Voluntariat

Știri

Știați?

Specii vulnerabile

Specii comune

Arii protejate

Educație

Natura de lângă noi

Comunități

Păsări din România

SUNETELE PĂSĂRILOR

CĂRȚI

Fauna României

Cărți

Insigne

Jocuri

Sacoșe de pânză

Cuiburi

IMPORTANȚA PĂSĂRILOR

OBSERVAREA PĂSĂRILOR

PROTEJAREA PĂSĂRILOR

Abonează-te la newsletter

Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România